“Elita globală” la München pentru a discuta prăbuşirea iminentă a ordinii mondiale. Se cere guvernare globală

Conflictul din Ucraina, grupul jihadist Statul Islamic şi “prăbuşirea ordinii mondiale” vor fi analizate la întâlnirea anuală a comunităţii mondiale de securitate CSM. Conferinţa va începe vineri în Germania şi va dura 3 zile.

De asemenea, pe agenda Conferinţei Securităţii din München (CSM) se vor afla şi discuţiile nucleare iraniene, războiul sirian şi criza refugiaţilor, epidemia de Ebola din vestul Africii şi terorismul cibernetic, a raportat The Times of Israel.

Cancelarul german Angela Merkel se află pe lista celor 20 de şefi de stat şi guvern invitaţi la conferinţă, alături de 60 de miniştri de externe şi ai apărării, incluzându-i aici pe secretarul de stat american John Kerry şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi vicepreşedintele american Joe Biden se vor alătura de asemenea celei de-a 51-a ediţii a CSM, o conferinţă lansată în punctul culminant al Războiului Rece şi care este aşteptată să se concentreze cu predilecţie pe noul impas Est-Vest asupra Ucrainei.

Organizatorul evenimentului, diplomatul german Wolfgang Ischinger a declarat că întâlnirea va analiza intensificarea fără precedent din ultimul an a crizelor globale şi incapacitatea comunităţii internaţionale de a le rezolva.

“Ordinea internaţională se prăbuşeşte chiar acum”, a avertizat Ischinger.

“Trăim în perioada prăbuşirii ordinii. În acest haos fiecare încearcă să testeze cât de departe poate merge: Putin în Ucraina, China împotriva Japoniei, Iran în disputa nucleară şi jihadiştii cu lucrurile terifiante pe care le fac.

“Este nevoie de o guvernare globală. Într-adevăr, Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să rezolve o criză într-o săptămână – Irakul, Siria. … În schimb, Consiliul este blocat şi la fel este şi orice dorinţă pentru reformă.”

Grupul Internaţional pentru situaţii de Criză (ICG), un think tank, a avertizat de asemenea ca “la nivel global se manifestă tot mai mult o competiţie geopolitică care duce, pentru moment cel puţin, către o lume mai puţin controlată şi mai puţin previzibilă.”

ICG a atras atenţia asupra unor “elemente pozitive” în 2014, incluzând continuarea discuţiilor cu Iranul, formarea unui guvern în Afganistan, discuţiile pentru pace din Columbia şi începutul unei noi relaţii între SUA şi Cuba.

“Dar în cea mai mare parte, a fost un an descurajator”, a declarat ICG. “Conflictele se intensifică din nou după o detensionare majoră a acestora la sfârşitul Războiului Rece. Războaiele de astăzi ucid tot mai mult oameni şi generează un număr imens de refugiaţi şi sunt mai greu de încheiat ca în anii trecuţi.”

În timp ce preşedinţii şi premierii, generalii şi şeicii se îndreaptă spre oraşul sudic german München, peste 3.000 de ofiţeri de poliţie vor păzi hotelul de lux care va găzdui evenimentul, a precizat The Times of Israel.

Printre cei 400 de invitaţi se află şi premierul irakian Haider al-Abadi, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, şefa UE pentru politică externă Federica Mogherini, preşedinţii Finlandei, Lituaniei şi Estoniei, diverşi directori de corporaţii şi reprezentanţi ai unor ONG-uri precum Amnesty Internaţional, Human Rights Watch şi Greenpeace.

Ministrul irakian de externe Mohammad Javad Zarif este de asemenea programat să participe la eveniment şi s-ar putea întâlni cu omologii săi din cadrul puterilor internaţionale pentru a discuta despre controversatul program nuclear al Republicii Islamice.

Cancelarul german Merkel este aşteptat să discute pe tema crizei din Ucraina şi să abordeze dorinţa tot mai mare a ţării sale de a combina măreţia sa economică cu tactul diplomatic şi o implicare mai mare pe scena mondială.

După decenii de abordare gentilă a problemelor internaţionale şi fiind bântuită de amintirile celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a trimis soldaţi în Afganistan şi a început, cu o oarecare reţinere, să ajute la controlarea altor situaţii problematice globale. Totuşi, s-a observat că Germania este mai dispusă să trimită arme şi ajutoare decât soldaţi.

Merkel a condus eforturile diplomatice europene, până acum fără succes, de a convinge Rusia să încheie conflictul din Ucraina, soldat până acum cu peste 5.000 de morţi şi în care Washington-ul cântăreşte acum ideea trimiterii de arme letale către guvernul de la Kiev.