Coreea de Nord sau ”Ferma Animalelor”
”Un spectru bântuie Europa” , scria Karl Marx referindu-se la ideologia pe care a creat-o. Cine ar fi ştiut la aceea vreme că aceasta ideologia avea să inspire şi să călăuzească cele mai bolnave regimuri politice ale sec. XX cât şi ale vremurilor noastre ? Comunismul s-a născut şi prin revoluţie a preluat puterea în Rusia, mai apoi în alte state răsăritene, precum China şi Coreea de Nord, două locuri unde domină şi astăzi. În Europa a trecut, a cucerit, a dispărut, dar memoria crimelor rămâne… şi totuşi, un spectru bântuie Europa şi astăzi, spectrul anti-americanismului cel mai fanatic şi aberant care-i face pe unii oameni să uite totul şi să repete greşelile trecutului.
Un astfel de caz am cunoscut la un prieten care are o simpatie enormă faţă de regimul totalitar al statului nord-coreean. Nu-mi stă în fire să renunţ la prietenii din simple motive ideologice, dar când văd ce gândesc unii oameni nu pot decât să mă înspăimânt. Să mă înspăimânt de zelul cu care lauda tot ce se petrece în Coreea de Nord, de fanatismul pe care-l arată manifestându-şi simpatia cu fiecare ocazie… Să mă înspăimânt şi să mă întreb : cum poate un om, care-şi preţuieşte propria libertate şi demnitate, să susţine un astfel de regim ?
Statul nord-coreean s-a făcut cunoscut în lume printr-un pur primitivism ideologic. E un stat în care oamenii nu sunt decât o mare masă de roboţi spălaţi pe creier, aşteptând ordinul liderului suprem. Un stat în care oamenii sunt înfometaţi şi în care orice formă de dizidenţă politică este aspru pedepsită ( să ne aducem aminte ce a păţit unchiul noului lider nord-coreean ). În Coreea de Nord există o singură linia şi aceea linie este a partidului, iar partidul este liderul. Oamenii sunt uniformaizaţi şi demnitatea lor este călcată în picioare. Legea în loc să fie garantul libertăţii umane devine un opium al maselor, cum spunea idolul comuniştilor, Vladimir Lenin, despre religie.
Nu este nici un secret că cetăţenii statului nord-coreean sunt izolaţi de lume. Internetul este unul, furnizat de guvern şi cu acces doar la ce doreşte guvernul. Telefonia mobilă la fel. Autovehiculele sunt folosite doar de funcţionari de partid şi în interes de serviciu. Străinii nu pot pătrunde în ţară decât escortaţi de oamenii regimului şi toţi sunt obligaţi să adere la aceeaşi ideologie criminală, slăvindu-l neîncetat pe tipul cu o farfurie în cap, marele lider iluminat.
Cetăţeanul nord-coreean se trezeşte, ascultă instrucţiunile partidului, lucrează după voia partidul, se alimentează cu minimul oferit de partid pentru supravieţuire, iar apoi îşi încheie ziua cu o laudă pentru liderul de care aude peste tot, pentru fratele mai mare. În acest context social şi politic Coreea de Nord nu diferă cu nimic de ”Ferma Animalelor” lui Orwell, sau de societatea pe care acelaşi autor o descrie în romanul ”1984”. Muncitori în salopetă, conduşi de noua aristocraţie proletară ce a luat locul nobilimii feudale ( partidul exterior ) care la rândul său răspunde în faţa partidului interior al liderului.
Privind spre această fermă a animalelor, conştient de defectele societăţii în care trăim, nu pot decât să mulţumesc că trăiesc în această societate şi nu în alta. Cu bunele şi relele sale, societatea democratică, europeană, nu a călcat în picioare demnitatea fiinţei umane şi nu a îndobitocit o populaţie întreagă. În democraţie omul are dreptul de a alege între bine şi rău. În totalitarism, în comunism, acesta e obligat pe calea răului şi a îndobitocirii. Aşa cum se întâmplă într-un stat bolnav, aşa cum se întâmplă în Coreea de Nord.
Din fotografie arată tare bine hrănit ” alesul” !