Pe timpul comunismului, circula vorba că ar trebui să le declarăm război americanilor cu speranţa că ne vor învinge şi ne vor scăpa de ruşi.
1. În cazul ruşilor, în 1812, nu le-am declarat niciun fel de război, dar ne-au luat Basarabia. Războiul era între ruşi şi turci, dar ruşii au considerat că li se potriveşte de minune să ia o jumătate de Moldovă de la români. Ar fi luat şi mai mult, dar nu s-a putut.
2. În 1917, cu ruşii eram aliaţi împotriva nemţilor. Le-am trimis tezaurul să aibă grijă de el şi nu l-au mai dat înapoi nici până în ziua de azi. În acelaşi Război, aliaţii ruşi ne-au lăsat baltă, ocupaţi să înlocuiască imperiul ţarist cu cel bolşevic. Americanii au impus, la încheierea păcii, principiul wilsonian al naţiunilor în baza căruia, Bucovina, Basarabia şi Transilvania s-au unit cu patria-mamă.
3. URSS n-a recunoscut niciodată Unirea. În 1940, nu le-am declarat război, dar ne-au luat din nou Basarabia. Pe atunci, prietenul lor cel mai bun era un anume Hitler, căruia pe lângă materiile prime necesare declanşării Războiului, i-au furnizat şi Pactul Ribbentrop-Molotov pecetluind soarta a milioane de oameni, între care şi foarte mulţi ruşi.
4. Cu aceeaşi ocazie, ruşii au considerat că merită şi un bonus, respectiv Bucovina de Nord, regiune ruptă din Moldova în 1774, dar care nu avusese nimic de a face cu Rusia, fiind ocupată de Imperiul Habsburgic. Revenită la România în 1918, regiunea a fost înghiţită de ruşi dintr-o îmbucătură stârnind furia amicului lor Hitler care vedea cum o fostă provincie „germană” trecea val-vârtej în imperiul muncitorilor şi ţăranilor.
5. După Război, în privinţa României, frontiera a rămas cum au stabilit domnii Ribbentrop şi Molotov, chiar dacă dintre cei doi, unul a fost spânzurat pentru crime împotriva umanităţii, şi anume domnul Ribbentrop.
6. Ocupaţia rusească ne-a adus comunismul, rămânându-ne numai speranţa, că până la urmă vor veni americanii. Ceea ce, în final, s-a întâmplat, americanii au câştigat Războiul Rece şi acum sunt aici.
7. Românii nu se numără printre bogaţii Uniunii Europene, dar nu şi-au făcut niciodată iluzii că prosperitatea ar veni de la Moscova. Pe relaţia Bucureşti-Moscova, ruşii au luat, românii au dat: pământul, aurul, grâul, petrolul, viaţa.
8. În Uniunea Europeană s-au stabilit între două şi trei milioane de români. Au luat-o de la început departe de casă. În marea lor majoritate, românii muncesc din greu, dar reuşesc să se menţină, să-şi educe copiii, să-şi plătească taxele şi impozitele şi să trimită sume importante de bani acasă. Niciunuia nu i-ar trece prin cap să-şi lase jobul din Germania sau din Italia ca să caute loc de muncă în prospera Rusie.
9. Românii nu sunt dezamăgiţi nici de UE, nici de NATO. Din contră, suntem printre cei mai proeuropeni şi mai americanofili din Europa. Prezenţa militară americană în România a fost binevenită şi întărirea ei devine acum o necesitate împărtăşită de toate statele din flancul estic, din motive evidente. Criza din Ucraina şi anexarea Crimeii arată clar câtă dreptate avem.
10. Românii nu sunt revizionişti şi nici anti-ruşi, dar ştiu prea bine, din istorie, ce înseamnă îmbrăţişarea marelui Urs de la Răsărit. Ne-a strâns în braţe de câteva ori de-a lungul vremurilor, că era să ne sufoce de-a binelea din atâta dragoste. Nu ne mai trebuie.
de Ion M. Ionita Adevarul
