Slovacia dovedește Europei că are o demnitate națională incredibilă și o putere deosebită în ceea ce privește felul în care tratează situația minorității maghiare de pe teritoriul său.
Acest mod este unul european, democratic, care nu încalcă nicio lege, dar care întărește interesul național și ideea de patriotism, fiind în același timp o lecție pentru restul țărilor care se confruntă cu aceeași situație.
În anul 2009, autoritățile slovace au interzis intrarea pe teritoriul său a președintelui de atunci al Ungariei, Lazlo Salyom, care venea să inaugureze o statuie a „Sf. Ștefan”, în localitatea Kamarno, o localitate cu mulți etnici maghiari. Președintele Ungariei nu a ținut însă seamă de ceea ce s-a anunțat în media și a ignorat și canalele diplomatice, așadar a fost oprit la granița statului, fiind declarat indezirabil.
În 26 mai 2010, parlamentul ungar, din care formațiunea de extremă-dreapta Jobbik face parte începând din aprilie, a adoptat o lege controversată, care oferă posibilitatea etnicilor maghiari din țările vecine să obțină cetățenia ungară. În aceeași zi, parlamentul slovac a adoptat o lege care privește etnicii maghiari și dubla cetățenie, unul dintre normele adoptate fiind faptul că un etnic maghiar care are dublă cetățenie nu poate ocupa funcții publice în Slovacia, motivând acest lucru prin faptul că loialitatea unui cetățean nu poate fi aceeași cu privire la două state.
Ungaria este în același timp singura țară din Europa care nu a digerat încă urmările Primului și ale celui de Al Doilea Război Mondial, visând încă la Ungaria Mare. Amestecul în treburile interne ale altor țări, este o practică aproape comună pentru Ungaria zilelor noastre, iar încercarea de a reuni o țară iluzorie, creată artificial, este încă prezentă în conștiința autorităților de la Budapesta.
Întâmplările de săptămâna trecută de pe teritoriul României, când liderii Jobbik s-au dedat la acte antinaționale, au mai pus autoritățile române pe gânduri, însă nu îndeajuns. Scrisoarea plină de întrebări adresată de Vona Gabor atât președintelui cât și prim-ministrului român, arată o lipsă de respect și chiar un tupeu rar întâlnit în niște relații care nu mai au aproape nimic de-a face cu diplomația. Există momentan la DIICOT un dosar care îl privește pe Gabor, în care este acuzat de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” și care e posibil să-i aducă statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul țării noastre.
Modelul Slovaciei ar putea fi aplicat într-o Românie în care interesul național ar trebui să primeze, condusă de niște politicieni apți și care printr-o politică făcută diferit ar putea să nu mai depindă de dorințele și acțiunile impuse de către UDMR. Cred că acesta este primul lucru care lipsește în aplicarea aceluiași model, care subliniez, nu are nimic împotriva normativelor europene, nu este nedemocratic și nici nelegal și cu atât mai puțin antimaghiar. Lipsa de interes în aplicarea aceleași rețete derivă doar din interesele meschine ale diverselor partide care s-au perindat pe la putere, partide însă insuficient de puternice și de verticale în a trata diferit această situație, situație care a dus la evenimente nedorite săptămâna trecută și care nu prevestește o rezolvare imediată. Statul român, din păcate devine vulnerabil din cauza deciziilor de moment ale diferiților politicieni, este slăbită vigilența autorităților și de asemenea arată o lipsă de fermitate și curaj în apărarea logică a demnității naționale. Trist …
Mihaela Scânteie.
traiasca romania