Manifestare culturală la Mănăstirea Putna „Eminescu este un martir al limbii, culturii şi spiritualităţii româneşti“

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la Mănăstirea Putna din judeţul Suceava a fost săvârşită miercuri, 15 ianuarie 2014, slujba Parastasului cu prilejul împlinirii a 164 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Cu acest prilej, arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor, a amintit în cuvântul rostit despre prezenţa lui Eminescu la Putna şi despre rosturile înalte spre care ne cheamă omagierea sa: „La 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, îl cinstim şi ne rugăm pentru odihna sufletului său. El s-a identificat cu interesul acestui popor, cu dorinţele lui; cred că nu este un altul care să fi iubit neamul, cultura, limba, asemenea lui. Cred că şi sfârşitul vieţii sale pământeşti a venit din cauza durerii pe care el a simţit-o văzând că cei care au în mâini destinele unui neam, cei care au datoria de a promova binele, adevărul, frumosul nu o fac. Prezenţa lui Mihai Eminescu aici este legată de Serbarea de la Putna din 1871, la hramul mănăstirii. Aceasta a fost cea dintâi Serbare a Românilor de Pretutindeni, cu ocazia căreia a avut loc şi primul Congres al Studenţilor Români de Pretutindeni. După încheierea ei, Eminescu scrie: «Să deie Ceriul ca să ajungem asemenea momente mai adeseori, să ne întâlnim la mormintele strămoşilor noştri plini de virtute, şi să ne legăm de suveranitatea lor cu credinţa şi aspiraţiile vieţii noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slavă şi pomenire în viitor». Din păcate, însă, după întoarcerea la Viena, eforturile de redeşteptare naţională nu au putut fi continuate unitar, deşi participanţii la Serbare au rodit, fiecare în direcţia lui, pregătind drumul către Unirea din 1918. Pe Eminescu l-a afectat însă această lipsă. Eminescu este un martir al limbii, culturii şi spiritualităţii româneşti, un martir al credinţei în valorile acestui popor. Facă Bunul Dumnezeu ca ziua de pomenire a lui Eminescu să fie o zi de trezire a conştiinţei neamului nostru, de întoarcere către valorile noastre naţionale şi, dacă vrem să ne iubim patria, neamul, Biserica, să-l citim pe Eminescu!“.

Premiile Festivalului Literar „Mihai Eminescu“

În faţa bustului lui Eminescu din incinta mănăstirii, ridicat la iniţiativa Societăţii Arboroasa în 1926, a avut loc festivitatea de acordare a premiilor Festivalului Literar „Mihai Eminescu“, oferite de Centrul „Bucovina“. Academicianul Mihai Cimpoi de la Chişinău a primit Premiul de Excelenţă „Mihai Eminescu“ pentru volumul „Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic“, apărut la Editura Gunivas din Chişinău, în 2013. Academicianul Mihai Cimpoi a vorbit despre faptul că prin Eminescu mergem cu valorile noastre în Europa: „Premiul acesta este deosebit de onorant. Aici, la Putna, se întâlnesc cele două figuri emblematice: Ştefan cel Mare şi Eminescu. În manifestul Congresului din 1871, Eminescu scrie că este timpul să imprimăm o singură direcţie spiritului românesc. Eminescu a imprimat o singură direcţie: spre europenitate, spre universalitate. De naţionalism nu trebuie să fugim“. Adrian-Gelu Jicu, critic literar din Bacău, a primit Premiul Special „Mihai Eminescu“ pentru exegeză eminesciană în volumul „Coordonate ale identităţii naţionale în publicistica lui Mihai Eminescu. Context românesc şi context european“, publicat la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în 2013. Adrian-Gelu Jicu a mulţumit şi a mărturisit că acesta este un premiu al lui Eminescu: „Nu este premiul meu, ci al lui Eminescu. Lui se cuvine să îi aducem acest omagiu. Parafrazând un cuvânt evanghelic, putem spune că «unde doi sau trei se adună în numele lui Eminescu, acolo este şi el». Legat de acest aspect, există în carte un capitol dedicat Bisericii. Eminescu vede în Biserică un factor fundamental pentru apărarea identităţii naţionale. Eminescu în permanenţă socoteşte Biserica unul din stâlpii românităţii, alături de istorie, limbă, folclor“. Arhim. Melchisedec Velnic a dăruit celor doi premianţi triada volumelor despre Eminescu publicate de către Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi reeditate de către Fundaţia „Credinţă şi Creaţie“. A urmat un recital de poezie şi cânt al elevilor de la Şcoala Generală din Putna, sub îndrumarea prof. Mircea Aanei, directorul instituţiei. La manifestările de la Putna au participat şi oficialităţi judeţene, subprefectul Constantin Harasim şi consilierii judeţeni Mihai Grozavu şi Virginel Iordache, precum şi primari din zona Rădăuţi. (Protos. Dosoftei Dijmărescu) Ziarul Lumina