Reputat economist american: România este o dictatură, guvernul actual nu poate fi îndepărtat decât prin revoluţie!
Foto: Francois Lenoir / REUTERS
Redăm integral articolul dlui Robert Veress din Jurnalul Naţional din ziua de 27.12.2011. Sursa: www.jurnalul.ro
Publicistul american John Lindauer, doctor în economie, fost profesor universitar, om de afaceri, politician republican (deputat în Alaska), compară regimul din China, cu cel din România, considerând că şi unul şi altul nu pot fi îndepărtate decât printr-o… revoluţie!
Într-o analiză care este focalizată pe investiţiile americane în China, Lindauer prezice că acestea vor deveni păguboase, în momentul în care guvernul autoritarist comunist va fi răsturnat de o revoltă – posibil armată.
Lindauer arată că anul viitor este aşteptat un Congres al Partidului Comunist Chinez (PCC) şi că noua conducere de la Beijing ar putea schimba politicile macroeconomice. Însă, în ansamblu, stilul de guvernare va rămâne acelaşi.
„Precum guvernările autoritariste din Tunisia şi România, liderii PCC vor continua să facă, în linii mari, aceleaşi lucruri pe care le făceau predecesorii lor. Asta, până ce câteva victime ale abuzurilor sau un general de armată ambiţios vor declanşa revoluţia”, afirmă John Lindauer.
Tunisia este stat independent din 20 martie 1956. Monarhia a fost abolită un an mai târziu, când puterea a fost preluată de Partidul Noua Constituţie, condus de Habib Bourguiba. Acesta a devenit preşedinte pe viaţă în 1959, dar a fost răsturnat de la putere în 1987 de Zine El Abidine Ben Ali, care, la rândul său, a fost răsturnat de o revoltă populară în ianuarie 2011, fiind nevoit să se refugieze în Arabia Saudită. Ben Ali a fost condamnat la 35 şi respectiv 15 ani de închisoare, în absenţă.
Ca şi Tunisia, România a trecut de la monarhie, la dictatură (cea comunistă), care a fost înlocuită (în 1989) de un regim aparent democratic, dar a cărui popularitate este în prăbuşire abruptă. Chiar dacă Traian Băsescu nu a devenit preşedinte din 1989 (aşa cum Ben Ali s-a instalat în 1987 la cârma Tunisiei), el a fost permanent în structurile de conducere la nivel înalt ale noului regim şi s-a folosit din plin de acestea pentru a dobândi puterea absolută.
