Pe 29 septembrie 2013 s-au implinit 103 ani de la nasterea parintelui Arsenie Boca.
Marturia Preotului Ioan Tudorache, ucenic al Parintelui Arsenie Boca la Schitul Maicilor
Pe Parintele Ioan Tudorache l-am cunoscut in luna noiembrie 2012, cu ocazia unui simpozion desfasurat la Manastirea Antim din Capitala. Sfintia sa s-a numarat printre invitatii care au vorbit atunci despre Parintele Daniil (Sandu Tudor) si despre “Rugul Aprins”. In cuvantul sau, Parintele Ioan Tudorache a amintit in treacat ca l-a cunoscut si peParintele Arsenie Boca, alaturi de care a petrecut, ca ucenic, opt ani de zile, la Atelierele Patriarhiei din Bucuresti.
Parintele Ioan Tudorache este pensionar, are peste 86 de ani, dar slujeste si acum alaturi de preotii Catedralei “Serban Voda” din Bucuresti, fiind foarte iubit de catre credinciosi. Impresioneaza din prima clipa prin blandetea, bunatatea, sinceritatea si smerenia sa. Sfintia sa slujeste dar si picteaza. A devenit preot la indemnul Parintelui Arsenie Boca. Si tot de la Parintele Arsenie a deprins si tainele picturii bisericesti.
Anul trecut, la praznicul Sfantului Spiridon, dupa ce a savarsit Sfanta Liturghie, Parintele Ioan Tudorache mi-a impartasit cateva dintre amintirile sale legate de Parintele Arsenie, vorbind si despre pictura unicat a “Sfantului Ardealului”, asa cum il numesc credinciosii ardeleni pe Parintele Arsenie Boca.
– Preacucernice Parinte Ioan, va rog pentru inceput sa amintim cateva date biografice despre Parintele Arsenie Boca.
– Parintele Arsenie Boca s-a nascut la data de 29 septembrie 1910, in localitatea Vata de Sus din judetul Hunedoara (prin partile Bradului), dintr-o familie de tarani simpli, Iosif si Crestina, doi buni crestini ortodocsi. A primit numele de Zian Valean. Ne spunea Parintele Arsenie: “Cand eram copil, in casa mamei mele era o icoana cu Maica Domnului care-mi placea foarte mult. Si o data am intrebat-o pe mama mea: “De ce imi place asa de mult aceasta icoana?” Iar ea mi-a spus: “Ei, dragul meu, eu, cat te-am purtat in pantece, foarte mult m-am uitat si m-am rugat la aceasta icoana.” Altadata ne-a spus: “Mama mea, cand a ramas insarcinata avandu-ma in pantece pe mine, s-a uitat la icoana Maicii Domnului si a pictat-o in inima ei. A pictat-o rugandu-se la Maica Domnului, cum se rugau Sfintii Parinti Ioachim si Ana. Asa se ruga mama mea: “Maica Domnului iti cer un copil, care sa iti slujeasca tie si Domnului nostru Iisus Hristos. Nu pentru mine il cer, ci pentru tine, Maica Domnului, si pentru Domnul nostru Iisus Hristos”. Parintele Arsenie a fost sef de promotie la Liceul “Avram Iancu” din Brad, pe care l-a absolvit in anul 1929. A urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu intre 1929-1933, unde a fost remarcat de profesori ca un student de elita. La Institut a devenit cunoscut si prin talentul sau de pictor si de bun interpret la flaut. De aceea, in 1933 a fost trimis la Bucuresti de catre Mitropolitul Nicolae Balan, pentru a urma Institutul de Belle Arte. Cu aceasta ocazie, a participat la cursurile de anatomie ale profesorului Francisc Rainer si l-a avut ca profesor de compozitie pe marele pictor Costin Petrescu, care a pictat rotonda Ateneului Roman si multe biserici. Costin Petrescu a pictat la Manastirea Antim turla mare a bisericii si pridvorul manastirii prin anii 1950-1951. L-am avut si eu profesor de desen si pictura bisericeasca pe Costin Petrescu, la Atelierele Institutului Biblic. In anul 1938, Parintele Arsenie Boca a mers la Muntele Athos, unde a stat vreo trei luni. In anul 1940 a a fost tuns in monahism la Manastirea Sambata de Sus, primind numele de Arsenie. La data de 10 aprilie 1942, Parintele Arsenie a fost hirotonit preot si a fost numit staret al manastirii. In anul 1948, a fost arestat si torturat de Securitate fiind acuzat de legaturi cu legionarii, desi Parintele a negat acest lucru. Dar a fost eliberat in acelasi an si mutat ulterior la Manastirea Prislop. In anul 1951, Parintele a fost din nou arestat si condamnat la 9 luni de inchisoare, ajungand si la Canal). A revenit insa la Prislop, unde a ramas pana in anul 1959 cand manastirea a fost desfiintata iar Parintelui Arsenie i s-a interzis sa mai slujeasca si nu i s-a mai ingaduit sa lucreze decat ca pictor bisericesc.
– Dar Sfintia voastra, cand si cum l-ati cunoscut pe Parintele Arsenie Boca?
– L-am cunoscut pe Parintele Arsenie Boca in data de 3 ianuarie 1961, atunci cand s-a prezentat la Atelierul de Pictura al Institutului Biblic al Patriarhiei Romane, din Str. Schitul Maicilor nr. 23, din incinta Manastirii Schitul Maicilor din Capitala. Aici la Schitul Maicilor functionau atelierul de obiecte bisericesti din metale neferoase, atelierul de filigran din fir de argint si atelierul de confectionat haine si vesminte preotesti. Pe langa atelierul de pictura, functiona si atelierul de pictura pe email si de confectionat obiecte cu email. Mai erau acolo baile de argintat si galvanoplastie si alte sectii ale Institutului Biblic al Patriarhiei Romane. Eu eram angajat la atelierul de pictura si email de la 1 august 1949. Parintele Arsenie Boca a fost angajat ca pictor muncitor la 1 ianuarie 1961, la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor din Bucuresti. In acest loc, in incinta, se afla Manastirea “Schitul Maicilor”, zidita in anul 1726 de Tatiana Monahia, care mai inainte se numea Agi Dina, pe timpul voievodului fanariot Nicolae Mavrocordat si al sotiei acestuia, Smaranda. Aici s-a prezentat Parintele Arsenie Boca, angajat ca pictor muncitor la atelierul de pictura si email. Imi aduc bine aminte de momentul cand a intrat pe usa si l-am vazut. Nu stiam cine este, credeam ca a venit sa viziteze atelierul sau sa comande o icoana pictata, pentru ca in mod normal ar fi trebuit sa vina cu Parintele consilier Atanasie Preda, ca sa-l prezinte. Probabil ca Parintele consilier nu era in cladire si nu era nici secretarul sau. Parintele Arsenie s-a prezentat singur, ne-a spus cine este si am ramas foarte uimiti de prezenta sa la acest atelier. Era o persoana inalta, cu o figura distinsa, cu ochii albastri ca cerul, viu colorati si sclipitori, iar privirea sa, simteai cum te patrunde pana in adancul sufletului. Ne-am bucurat cu totii de prezenta Sfintiei Sale printre noi. Nu era imbracat preot deoarece i se interzisese sa mai slujeasca.
– Ce v-a spus prima data cand a venit la atelier?
– Prima data ne-a binecuvantat si ne-a zis: “Pace voua!” ca si Mantuitorul. Ne-a sarutat pe frunte. Parintele ne-a iubit foarte mult. Eu eram atunci proaspat casatorit, eram tanar de tot si dansul m-a iubit foarte mult. El ne-a binecuvantat pe toti cei din atelier, cum stia dansul s-o faca, si ne-a spus ca va sta multi ani cu noi in atelier si ne va indruma in aceasta nobila meserie de pictori bisericesti. Am lucrat impreuna cu Parintele pana in anul 1968 cand a inceput pictura bisericii de la Draganescu, la care s-a ostenit timp de 15 ani.
– In tot acest timp ati lucrat impreuna cu Parintele Arsenie?
– In tot acest timp, opt ani am lucrat zi de zi cu Parintele Arsenie Boca. Si-mi este foarte greu sa spun acum ce ne zicea in fiecare zi, dar stiu ca ne spunea lucruri minunate, ne invata lucruri bune, ne arata cum sa desenam, ne arata cum sa pictam, ne arata care este drumul in viata noastra, cum sa fim adevarati oameni ai tarii noastre. Avea un mare har de la Dumnezeu! Desi nu era imbracat preot, simteam ca dintr-insul se revarsa Duhul Sfant. De aceea l-am iubit foarte mult pe Parintele Arsenie Boca. Am fost ucenicul lui timp de opt ani de zile. Chipul sau radia de bunatate si multa bunavointa. Nu vorbea mult, dar ceea ce spunea era o invatatura adanca, de mare pret. Ne-a povestit odata ca aflandu-se la inchisoare, gardienii au dat drumul peste dansul unui sarpe mare ca sa-l sperie si sa-l muste. Dansul nu s-a speriat, s-a rugat lui Dumnezeu, s-a uitat concentrat la sarpe si sarpele a plecat rusinat intr-un colt, apoi a plecat de unde venise.
– Avea putere asupra animalelor… Mai sunt marturii diverse in acest sens de la oameni.
– Asa este. Si alte persoane pot vorbi despre marea inraurire pe care Parintele Arsenie o avea asupra animalelor, dar mai ales asupra oamenilor, asupra sufletului omenesc. Dansul ii incuraja pe detinuti sa fie tari, sa creada in Dumnezeu, sa creada ca Dumnezeu ii va ajuta, sa se roage la Dumnezeu si la Maica Domnului care ii va apara.
– Cum era munca in atelier? Ce picta Parintele Arsenie?
– Imi aduc aminte ca prima icoana pe care a pictat-o a fost o icoana cu Invierea Domnului, Mantuitorul iesind din mormant, o treime fiind in mormant iar doua treimi iesind afara din mormant, nestricand pecetile, asa cum spunea Parintele Arsenie Boca si asa cum suna troparul de la Duminica Tomii: “Pecetluit fiind mormantul, viata din mormant ai rasarit, Hristoase Dumnezeule. Si usile fiind incuiate inaintea ucenicilor ai statut, Invierea tuturor”. Se vedea prin mormant trupul lui Iisus Hristos, iar intreg trupul lui Iisus, care era diafan si imaterial, se inalta din mormant catre cer sau, mai bine zis, Invia din morti.
– Cum ati caracteriza pictura Parintelui Arsenie Boca?
– Are un stil de pictura neo-bizantin, de o factura aparte, deosebita. La Parintele Arsenie pictura devine transparenta pe mai multe planuri. Stilul sau este unic in pictura romaneasca. Parintele a folosit de mai multe ori stilul pointilist, adica pictura prin puncte, in varful penelului, prin care se realizeaza diferite planuri de o rara frumusete.
– Se pare ca si “Invierea Domnului”, de pe peretele din stanga de la Biserica “Sfantul Nicolae” din Draganescu este executata in aceasta tehnica.
– Exact, e facuta prin puncte care redau mai multe planuri in care Iisus Hristos se vede iesind din mormant dar in acelasi timp este si in mormant. Se vede si mormantul transparent, cu picioarele Mantuitorului in mormant si cealalta parte a trupului iesind din mormant, nestricand pecetile. Peisajul anumitor compozitii de la Draganescu reprezinta dealurile de la Vata de Sus si Muntii Apuseni. Aureola dimprejurul lui Iisus nu mai este opaca, ci transparenta, vazandu-se prin ea si alte peisaje ale compozitiei. La Biserica Draganescu se pot vedea “Calatoria sufletului” si “Nunta Fiului de imparat”, intr-o viziune cu totul aparte.
Sufletul omului apare transparent si usor ca un fulg, ca un inger alergand catre cer la Dumnezeu, la Domnul nostru Iisus Hristos. Unele chipuri din pictura seamana cu chipul Parintelui Arsenie Boca, dar Parintele nu facea acest lucru intentionat, insa este un fapt cunoscut, precum ca pictorii, in anumite lucrari, isi picteaza propriul portret. Acest lucru se intampla des si la Parintele Arsenie.
– In scena calugarului rastignit, pare a fi chipul Parintelui Arsenie. La fel in pictura cu Sfantul Ioan Botezatorul, deasupra in pronaos…
– Da, Parintele a pus si chipul sau in unele picturi, nu intentionat, pentru ca pictorii asa fac intotdeauna, picteaza chipul lor in icoane sau in portretele pe care le fac, fara sa-si dea seama. Aceasta este o lege a pictorilor pe care noi o stim. Si eu am pictat icoane si biserici in tara aceasta si stiu ca intotdeauna imi puneam chiar si chipul meu in acele icoane, fara sa-mi dau seama.
– E o taina probabil…
– Este o taina pe care noi nu o stim, dar Dumnezeu o sadeste in sufletul pictorului de icoane sau portrete sau de altceva sfant in Sfanta Biserica.
– Sa continuam cu pictura de la Draganescu…
– Pantocratorul este de o frumusete aparte, cu citatul arhieresc, scris cu litere din foita de aur de jur imprejur: “Doamne, Doamne, cauta din cer si vezi si cerceteaza via aceasta, pe care a sadit-o dreapta Ta, si o desavarseste pe ea”. In Altar este pictat unul dintre Sinoadele ecumenice in care se arata cum au luptat Sfintii Parinti cu ereziile care s-au ivit in Biserici. Pictura Parintelui Arsenie este o pictura triumfatoare, adica binele biruieste raul, de exemplu in “Calatoria Sufletului”. Pictura Parintelui Arsenie este pastelata, uneori in culori vii, alteori estompate, toate acestea in raport cu tema pe care o picta. Maica Domnului, in pictura sa, are o infatisare solemna, triumfatoare, de majestate, tinand strans Pruncul in brate, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Stilul Parintelui Arsenie Boca este nemaipomenit! Pe buna dreptate, Biserica de la Draganescu a fost numita “Capela Sixtina a Ortodoxiei Romanesti”. O pictura ca a Parintelui Arsenie nu se mai gaseste nicaieri in lume, este o pictura unicat, originala, care ne vorbeste de lucrurile viitoare. Pictura Parintelui Arsenie este o pictura vizionara. Sfintia sa, prin anumite simboluri, a anticipat evenimentele ce vor urma. Chiar si ce s-a intamplat la New York, cu turnurile gemene in flacari, a fost prevazut de Parintele Arsenie in pictura de la Draganescu. Totul este sa studiezi cu multa atentie si responsabilitate, ca sa poti intelege mesajul acestor picturi. Pictura Parintelui Arsenie Boca anticipeaza viitorul si ne pune in legatura cu Divinitatea. Chiar si cand nu este slujba in biserica, sfintii de pe peretii bisericii slavesc pe Dumnezeu, asteptand momentul liturgic al Sfintei Liturghii, atunci cand se prefac painea si vinul in Trupul si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos.
– Probabil sunt in pictura Parintelui Arsenie si unele mesaje pe care nu le intelegem acum, dar al caror sens se va descoperi cu timpul.
– Asa e. Noi nu stim tot ceea ce a descris Parintele Arsenie in pictura sa, dar cu timpul se va vedea. Va trebui studiat cu toata atentia pentru a afla ce-a gandit Parintele in acea vreme cand a pictat la Biserica din Draganescu.
– Dar inainte de a incepe pictura la Draganescu, ce picta Parintele Arsenie in atelierul de la Schitul Maicilor?
– La Atelierul de la Schitul Maicilor, unde am lucrat opt ani impreuna, Parintele Arsenie a pictat zeci, chiar sute de icoane pe lemn si pe panza, dar a lucrat si pictura pe email, un lucru prea putin cunoscut. Pictura pe email se arde la cuptorul electric sau cu gaze, la o temperatura de aproape 1000 de grade Celsius. Este o pictura pretentioasa. Impreuna cu Parintele, echipa noastra de 3-4 persoane lucra iconite pentru engolpioane si cruci arhieresti, mitre arhieresti si Evanghelii, atat pentru ierarhii din tara noastra, cat si pentru cei din strainatate. Acum nu se mai lucreaza astfel de iconite, se pun pe mitrele arhiereilor si pe engolpioane “abtibilduri”, care nu au nicio valoare artistica si tehnica. Daca s-a ajuns la aceasta situatie, cauza o reprezinta putinul interes pentru obiectele de arta cu pictura pe email. Se mai confectioneaza la greci obiecte de email cloisonné, pe care le-am vazut in mai multe biserici, chiar si in Biserica “Serban Voda” unde eu slujesc, insa nu si iconite pe email. Parintele Arsenie Boca a lucrat pictura pe email, iconite de marimi diferite pentru engolpioane si cruci pectorale, iconite pentru evanghelii care erau foarte apreciate. Parintele Arsenie a urmat si Academia de Belle-Arte, dupa cum am mai spus, si era foarte bine pregatit. Ne invata tainele acestei arte cu multa dragoste.
– Ce s-a intamplat cu toate aceste engolpioane, cruciulite, iconite, pe care le-ati lucrat acolo in atelier impreuna cu Parintele Arsenie?
– Toate acestea au plecat peste hotare. Patriarhul Justinian pleca sa viziteze anumite Patriarhii si comunitati ortodoxe din strainatate. Si pleca cu multe daruri facute de Parintele Arsenie Boca si de noi ceilalti, in special engolpioane si cruci, asa incat acestea s-au raspandit pe toate continentele globului pamantesc, spre marea cinste a tarii noastre. Si a dus daruri si altor lideri religiosi, nu numai ortodocsi. Era nemaipomenit! Patriarhul Justinian a iubit foarte mult pictura pe email si ne-a incurajat tot timpul ca noi sa lucram aceasta “arta a focului”, cum i se spunea. Am primit din partea unor Biserici Ortodoxe cuvinte de apreciere, chiar si scrisori care ne felicitau pentru ceea ce le-a daruit Patriarhul Justinian. Chiar si Patriarhul Iustin si Patriarhul Teoctist au facut acest lucru. Eu am lucrat pictura pe email si pe vremea acestor doi Patriarhi, dar foarte mult s-a lucrat pe vremea Patriarhului Justinian. L-am iubit foarte mult pe Patriarhul Justinian si pentru faptul ca dansul m-a binecuvantat sa merg mai departe la Seminarul Teologic deoarece eu intrerupsesem Seminarul de la Caldarusani si am venit la Atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor. Dupa aceea mi-am reluat studiile la Seminar, am urmat si Teologia si am mers mai departe pe aceasta cale a preotiei pe care m-a indemnat Parintele Arsenie Boca s-o urmez.
– Deci ati devenit preot la sfatul Parintelui Arsenie.
– Exact. Eu intrerupsesem Seminarul si ma gandeam sa raman numai pictor bisericesc, dar Parintele Arsenie a zis: “Fiule, mergi si pe aceasta cale pentru ca tu ai vocatie sa fii slujitor al altarului Bisericii noastre Ortodoxe Romane.
– Dar in afara de munca la atelier, Parintele Arsenie a pictat si in vreo biserica din Bucuresti?
– Da. In Biserica “Sfantul Elefeterie”, pe bolta altarului, Maica Domnului care pluteste pe norii cerului este executata de Parintele Arsenie Boca. Eu stiu cand a facut aceasta pictura.
– Dar despre asta s-a aflat doar in ultimii ani. Lumea nu stia.
– Lumea nu stia, dar eu am fost acolo atunci cand a pictat. Eu locuiam pe strada Virgiliu, nu departe de Biserica “Sf. Elefterie”. Si stiu lucrul acesta. Nu ma mutasem aici pe Soseaua Giurgiului. Acolo la Biserica “Sf. Elefterie”, pe bolta altarului este pictata Maica Domnului cu Pruncul Iisus in zeghe. Mai exista o icoana pictata de Parintele Arsenie la Biserica “Sfantul Antonie” din Bucuresti. E o icoana cu Sf. Cuvioasa Parascheva, al carei chip sugereaza multa smerenie si milostenie.
– Tot asa, s-a descoperit doar in ultimii ani ca aceasta icoana cu Sfanta Parascheva a fost pictata de Parintele Arsenie, desi aceasta icoana se pare ca se afla acolo de foarte multi ani.
– Eu stiu aceasta icoana de cand a fost pictata in atelier la noi. Sigur ca nu s-a stiut. Cine sa le spuna? Parintele Dinu Provian care a comandat-o si stia ca e pictata de Parintele Arsenie, a murit iar cei care au venit mai tarziu n-au aflat de acest lucru.
– Mai stiti si de existenta altor icoane pictate de Parintele Arsenie in Bucuresti sau in tara?
– Ar trebui sa fie o icoana si undeva la o biserica din Transilvania, dar nu imi mai amintesc exact unde. E tot o icoana cu Maica Domnului pe norii cerului. Eu stiu cand a plecat acolo Parintele Arsenie. Mi-a si spus: “Ionica, eu plec s-o pictez pe Maica Domnului.” Am vazut si desenul pe care l-a facut la noi in atelier.
– S-a descoperit o icoana a Maicii Domnului si la Chichis in judetul Covasna, pictata tot de Parintele Arsenie. Despre aceasta au scris Matei si Kornelia Schinteie, doi minunati iconari din Covasna. Si am mai citit despre o icoana “Izvorul Tamaduirii”, descoperita la Biserica „Sfanta Treime” din cartierul bucureştean „Ghica Tei”. Despre icoanele din Bucuresti a scris cateva articole foarte frumoase Dl. Alexandru Valentin Craciun, care a fost implicat personal in redescoperirea acestor icoane.
– Da, stiu si despre aceasta icoana “Izvorul Tamaduirii”. Vreau sa va mai spun ca pictura Parintelui Arsenie are darul de a te introduce in lumea mistica, deoarece Parintele avea rugaciunea lui Iisus: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul”. Mistica Parintelui Arsenie Boca are filonul de la Nichifor Crainic caruia i-a fost prieten si de la Parintele Dumitru Staniloae. Impreuna cu Parintele Dumitru Staniloae, a lucrat la traducerea Filocaliei, la primele 4 volume. Manuscrisele au fost aduse de Parintele Arsenie de la Muntele Athos, iar monograma de pe coperta Filocaliei este executata de Parintele Arsenie Boca. Parintele Arsenie avea si cunostinte de medicina, dar, in mod special, cunostea multa teologie. Am si eu cartea sa de referinta “Cararea Imparatiei” si, dupa cum spunea Parintele, exista o singura cale senina: “Trairea invataturii crestine in toata adancimea ei si in toata sinceritatea noastra.” Aceasta ramane singura cale pe care trebuie s-o invatam mereu. Parintele a urmarit realizarea idealurilor crestine, printre care si realizarea majora a regenerarii neamului romanesc, prin regenerarea crestina a vietii de familie. Ori, prin trairea crestina a vietii, nu mai poti fi in conflict cu nimeni, ci numai in conflict cu diavolul; lupta cu el, si lupta prin rugaciune si fapte bune impotriva celor care fac rau neamului romanesc crestin ortodox!
– Ce va mai aduceti aminte despre Parintele Arsenie Boca?
– In anul 1963, in luna aprilie, eu, Ioan Tudorache, am primit repartizarea la apartamentul unde locuiesc si astazi. Parintele Arsenie a venit la mine acasa si m-a ajutat sa mut acea mobila foarte putina pe care o aveam. A pus mana si a ridicat mobila si am dus-o in noua casa. A venit atunci in acest apartament si s-a bucurat de bucuria noastra, eu fiind casatorit, avand si un copil, o fetita de doi ani. Parintele ne-a sfintit casa, apoi a stat la masa cu noi, ne-a binecuvantat pe toti si ne-am simtit extraordinar! Mai era cu noi si o verisoara de-a mea, o chema Victoria. Poate nu sunt multi cei care au primit aceasta cinste ca Parintele Arsenie Boca sa fie in casa lor. Dar eu fiind ucenicul lui, m-a cinstit venind la mine desi eu nu am indraznit sa-i spun sa vina sa ma ajute. Parintele s-a oferit si m-a ajutat la aceasta mutare si s-a bucurat de bucuria mea deoarece acolo unde locuiam inainte aveam doar o camera de 2/2,75 metri, deci conditii grele de locuit, dar prin rugaciunile Parintelui Arsenie Boca si ale Sfantului Ierarh Spiridon, la care eu astazi am slujit cu mare dragoste, am primit ajutor. Pentru ca eu m-am rugat si la icoana Sfantului Spiridon de la Biserica “Sf. Spiridon Vechi”. Si apoi, cand m-am dus la spatiul locativ, doamna de-acolo mi-a spus: “Veniti ca vi s-a aprobat aceasta locuinta”. Si eu am simtit ca este puterea Sfantului Ierarh Spiridon si a Parintelui Arsenie Boca.
– Parintele Arsenie Boca i-a slujit lui Dumnezeu si prin pictura sa, atunci cand n-a mai avut voie sa slujeasca in calitate de preot. Ma gandesc de multe ori ce durere cumplita trebuie sa fi fost pentru Parintele Arsenie sa nu mai poata sluji ca preot!
– Parintele Arsenie mai avea o singura dorinta, sa i se dea voie sa liturghiseasca inainte de plecarea la cele vesnice. Insa Parintele a incetat din viata la data de 28 noiembrie 1989 la Sinaia si ii mai trebuia numai o luna ca sa i se indeplineasca aceasta dorinta. De ce s-a intamplat asa? Este o taina numai de Dumnezeu stiuta. Avem o cantare bisericeasca ce i se potriveste foarte bine si Parintelui Arsenie Boca: “Cuvioase Parinte, de Dumnezeu purtatorule Parinte Teodosie, foarte te-ai nevoit in viata aceasta trecatoare, in cantari si in posturi si in privigheri, chip facandu-te ucenicilor tai. Iar acum in ceruri dantuiesti cu ingerii marind neincetat pe Hristos”. Parintele Arsenie a fost inmormantat pe data de 4 decembrie 1989 la Manastirea Prislop, o ctitorie a Cuviosului Nicodim de la Tismana. Putem spune si noi acum ca Parintele Arsenie se afla in ceruri alaturi de Mantuitorul Iisus Hristos, de Maica Domnului, de Sfintii Ingeri si de toti Sfintii lui Dumnezeu, alaturi de Sfantul Serafim de Sarov pe care, de asemenea, l-a pictat. Sa ne rugam lui Dumnezeu si Parintelui Arsenie Boca, pentru ca sa se roage si pentru noi pacatosii la scaunul de judecata al Mantuitorului Hristos, pentru noi toti care l-am cunoscut si l-am iubit. Si sa ne rugam ca si el sa ne iubeasca pe noi, si stiu sigur ca ne iubeste acolo unde se afla in ceruri.
– Preacucernice Parinte Ioan, as vrea sa-mi spuneti si despre Sfintia voastra cate ceva. Ati invatat pictura si multe alte lucruri bune de la Parintele Arsenie, care v-a indrumat si pe calea preotiei. Ati devenit preot. A mai ramas timp si pentru pictura?
– Intr-adevar, eu slujesc ca preot de mult timp, din anul 1970. Intre timp am pictat si biserici in destul de multe locuri din tara, printre care si Biserica “Bumbacari” din Capitala. Cand eu am ajuns preot acolo, biserica era innegrita, nu se mai vedea nimic din pictura, asa ca m-am hotarat s-o restaurez si am spalat pictura si, cu foarte multa greutate, am repictat-o. Pictura era facuta de Parintele Sofian Boghiu si de fratii Morosanu, Mihail si Gabriel, doi frati care mi-au fost colegi. Mihai a lucrat cu mine la Schitul Maicilor, la fel si Parintele Sofian Boghiu mi-a fost coleg la Schitul Maicilor si m-a invatat multe. Deci, i-am avut ca dascali atat pe Parintele Arsenie cat si pe Parintele Sofian. Eu am restaurat aceasta pictura de la Biserica “Bumbacari” de pe strada Toporasi, intr-o situatie foarte grea, dar cu multa rabdare, am adus-o la lumina cu ajutorul darului pe care mi l-au insuflat Parintele Arsenie Boca si Parintele Sofian Boghiu.
– Aici in Biserica “Serban Voda” aveti vreo icoana pictata?
– Desigur, chiar icoana care e acum pe analog este cu Sfantul Spiridon, facatorul de minuni. Am terminat-o in urma cu o luna. Am in altar aici o icoana cu Iisus Hristos, realizata pe foita de aur, si o icoana a Maicii Domnului, facuta dupa un desen al Parintelui Arsenie Boca. Nu mai vorbesc ca aproape 60 de ani am tot lucrat si pictat. Chiar si dupa ce am iesit la pensie am lucrat pictura. Tot timpul eu am acasa sevaletul si lucrez icoane de dragul picturii si de dragul celor carora le ofer cateo icoana, pentru ca ii iubesc foarte mult.
– Revenind la Parintele Arsenie Boca, va rog sa exprimati in incheiere cateva ganduri pentru cititori.
– Un sfat le dau. Sa-l pretuiasca pe Parintele Arsenie care a fost duhovnicul Ardealului si al intregii Tari Romanesti si a suferit foarte mult fiind inchis, batut, batjocorit. Ii indemn pe credinciosi sa-l iubeasca mult pe Parintele Arsenie Boca si sa-l pretuiasca, sa-i citeasca invatatura din cartile sale si sa implineasca sfaturile sale prin fapte bune. Ii indemn pe credinciosi sa mearga la Draganescu, sa vada pictura Parintelui, si la Biserica “Sf. Elefterie” ca sa vada icoana din altar, si in alte locuri unde se afla icoane pictate de Parintele, sa se roage la icoane, sa mearga la mormantul Parintelui Arsenie Boca de la Prislop si sa-l pretuiasca pentru ca a fost un foarte mare duhovnic si slujitor al Bisericii noastre.
– Preacucernice Parinte Ioan Tudorache, va multumesc din suflet pentru acest interviu. Va doresc multa sanatate si putere de munca in nobila dvs. misiune de preot si pictor de icoane, si sa ne bucurati cat mai mult cu darul pe care-l aveti de la Dumnezeu!
– Doamne ajuta!
Dorina Zdroba Crestin Ortodox
