CE asteapta informatii referitoare la proiectul de la Rosia Montana. Oficialii romani intarzie sa le ofere

Dezbaterea din Comisia PETI a petitiei depuse de Asociatia AD Astra a oamenilor de stiinta romani din tara si strainatate a prilejuit puncte de vedere contradictorii, desi majoritatea eurodeputatilor, inclusiv Victor Bostinaru, au sustinut ca petitia trebuie sa ramana deschisa, aceasta fiind cea mai buna garantie ca la momentul implementarii unui astfel de proiect minier vor fi respectate cele mai sigure standarde de mediu si se vor utiliza cele mai moderne tehnologii. Ca si la precedenta dezbatere din PE si la fel ca in urma cu doi ani, CE a refuzat sa se pronunte asupra unei eventuale incalcari a legislatiei UE de catre proiectul Rosia Montana, atata timp cat nu s-a obtinut acordul de mediu din partea autoritatilor, iar procesul este inca in desfasurare in Romania.

„Astazi (luni – n.r.) am prezentat datele noi ale petitiei noastre pe care am inaintat-o in 2010 privind proiectul Rosia Montana. Ne-am aratat foarte surprinsi si ingrijorati de faptul ca noi date credibile tot nu exista, ba inca misterul se adanceste in jurul aspectelor tehnice ale proiectului. Am spus ca neclaritatile nu sunt benefice pentru nimeni si ca trebuie rezolvate si, dat fiind ca proiectul odata aprobat inseamna distrugerea sitului arheologic, care ar fi o crima culturala, trebuie sa aplicam principiul precautiei si sa vedem foarte precis daca legislatia europeana va fi aplicata. Nu odata ce incepe proiectul verificam daca este respectata, ci acum, inainte sa inceapa’, a declarat Octavian Voiculescu, cel care a prezentat in cadrul Comisiei PETI o actualizare a petitiei asociatiei AD Astra.

Avizele date proiectului, emise in baza unor date „credibile”

Avizele care s-au dat pana acum pentru acest proiect au fost emise „in baza unor date care noua nu ni se par credibile”, a adaugat el.

„In orice caz, acestea nu au fost produse de experti independenti care sa nu aiba legaturi cu nicio parte interesata. E un lucru sine qua non, fara de care situatia nu se poate lamuri si, societal vorbind, grupurile care se opun sau sustin proiectul nu se pot intelege, din simplul motiv ca nu au o baza comuna de discutii”, a adaugat omul de stiinta roman, care conduce un laborator la Cambridge.

El a apreciat ca petitia depusa de asociatia din care face parte trebuie sa ramana deschisa pana cand se vor aduna datele necesare „produse sau aprobate de experti independenti” si pana cand cineva isi va asuma „distrugerea” sitului arheologic. „OK, este o decizie politica, vrem sa extragem acum aurul si argintul de acolo si ne asumam ca distrugem un sit arheologic. Lucrul acesta trebuie asumat explicit”, a mai spus Voiculescu.

Reprezentanta CE la dezbatere, Mariane Muller, a reamintit ca executivul comunitar a primit trei petitii in 2010 si 2011 pe subiectul proiectului de exploatare miniera de la Rosia Montana si ca, in baza informatiilor furnizare de autoritatile romane, Comisia a transmis Parlamentului observatiile sale exact in urma cu doi ani, la 16 decembrie 2011. „Concluzia generala la acea vreme a fost ca nu s-a putut identifica nicio incalcare a legislatiei UE, in principal pentru ca permisul nu a fost acordat”, a declarat ea.

Oficialul CE a mentionat ca dupa ce, in luna august, guvernul a adoptat noul proiect de lege privind proiectul de la Rosia montana, Comisia a primit multe scrisori de la cetateni si ONG-uri si a deschis o procedura prin sistemul „Eu Pilot” cerand autoritatilor proiectul de lege si acordul cu RMGC din anexa.

„Procedura a fost deschisa pe 13 septembrie, iar pe 26 noiembrie Comisia a solicitat informatii suplimentare legate de aspectul privind schimbarea cursului unui rau. Autoritatile romane nu au raspuns inca, dar Comisia asteapta cat de curand un raspuns. Totusi, marti, proiectul de lege care trebuia aprobat de parlament a fost respins. Comisia urmareste indeaproape procesul de autorizare a proiectului minier de la Rosia Montana. Preocuparea Comisiei este ca toata legislatia UE sa fie aplicata corespunzator. In ceea ce priveste activitatile miniere, nicio activitatea nu poate fi inceputa decat daca exista un permis si doar daca directiva privind evaluarea impactului asupra mediului si directiva privind gestionarea deseurilor miniere sunt aplicate corespunzator. Dar in acest stadiu, la fel ca si cu doi ani in urma, concluzia Comisiei este ca nu putem identifica acum o incalcare a legislatiei UE intrucat nu exista inca un permis si procesul la nivel national este inca in desfasurare”, a mai spus Mariane Muller.

Romania, pasibila de declansarea procedurii de infringement

Informatia ca autoritatile romane nu au trimis inca informatiile solicitate de Comisie prin sistemul EU Pilot a fost confirmata de Joe Hennon, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru mediu, Janez Potocnik. Termenul limita initial, de 26 noiembrie, a fost prelungit cu aproape doua saptamani, unul din motivele invocate fiind, se pare, faptul ca executivul comunitar a solicitat noi informatii. Tinand cont ca noul termen limita a expirat la 6 decembrie, autoritatile romane au intarziat cu zece zile transmiterea informatiilor. CE poate declansa o procedura de infringement in cazul Romaniei daca autoritatile vor intarzia in continuare transmiterea informatiilor, dar acest lucru este putin probabil sa se intample, in contextul in care respectarea termenului nu este perceputa in acest caz drept cea mai importanta problema de catre executivul comunitar.

Dezbaterile pe marginea proiectului, „un fel de fotbal politic”

Eurodeputatul PSD Victor Bostinaru, singurul parlamentar european roman care a luat cuvantul la dezbatere, a tinut sa precizeze ca nu si-a schimbat niciuna dintre opiniile exprimate in Comisia PETI privind proiectul Rosia Montana, ramanand un opozant al acestuia.

„Sunt in favoarea pastrarii acestei petitii deschise. Impotriva celor care sugerau ca astazi am putea inchide aceasta petitie vreau sa spun ca eu sunt impotriva, pentru a ne asigura ca un proces viitor de implementare a proiectului se va face pe baza celor mai sigure standarde si a celor mai moderne tehnologii”, a afirmat Bostinaru.

El a adaugat ca parlamentul roman a votat respingerea proiectului initial, care data din timpul guvernarii trecute, aproape in unanimitate. Apoi, proiectul general privind exploatarile miniere, inovator pentru legislatia europeana din anumite puncte de vedere, a fost si el respins de Parlament si in contextul „rezistentei protestatarilor”.

Victor Bostinaru a facut apel catre Comisie pentru finalizarea negocierilor privind directiva referitoare la evaluarea impactului de mediu, in care sunt introduse mai multe amendamente ale Comisiei PETI care se refera la obligatia transparentei, la implicarea societatii civile si la responsabilitatea investitorului.

„Putem sa facem in asa fel ca aceasta petitie deschisa sa ramana cel mai solid argument ca orice proiect care se va dezvolta in viitor in Romania, si nu numai, sa aiba la baza cele mai inalte standarde. Romania nu poate fi un studiu pedagogic nici pentru Bulgaria, nici pentru Grecia, nici pentru alte tari care vor sa dezvolte proiecte in industria miniera. Romania este obligata sa respecte legislatia europeana si o face, sunt convins, cu demnitate”, a mai spus Victor Bostinaru.

Eurodeputatul Roger Helmer, din grupul Europa Libertatii si Democratiei, s-a erijat in aparatorul proiectului minier de la Rosia Montana, afirmand ca „toata chestiunea a devenit un fel de fotbal politic” in Romania. El a precizat ca argumentele prezentate de petitionar pot fi aplicate „in orice tara si pentru orice activitate de minerit” si a adaugat ca nu vede niciun motiv pentru ca petitia sa ramana deschisa, atata timp cat Comisia a apreciat ca proiectul nu a ajuns intr-un stadiu in care sa poata fi evaluat din punctul de vedere al respectarii legislatiei UE.

Roger Helmer a mai spus ca se abuzeaza de acest principiu al precautiei, in conditiile in care este nevoie de noi locuri de munca si de industrie, iar Romania are nevoie de aceste lucruri mai mult decat alte state. Mai mult decat atat, el a apreciat ca romanii ar trebui sa fie mai degraba preocupati de faptul ca firma canadiana s-ar putea razgandi asupra realizarii proiectului, ceea ce ar reprezenta „o mare pierdere” pentru Romania.

Haralampos Angourakis, din grupul confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica, l-a acuzat in replica pe Roger Helmer ca promoveaza „o perspectiva neocoloniala”.

„Vreau sa ramana petitia deschisa pentru ca in primul rand cred ca miscarea asta de protest din Romania a avut atat de mare rezonanta pentru ca cei care au protestat au dreptate. Un alt element important este decizia parlamentului roman. Cred ca existau multe argumente stiintifice si tehnice valabile care au determinat Parlamentul roman sa ia decizia respectiva’, a spus Angourakis.

sursa: Business24