Procurorul General cere înăsprirea legislației penale pentru „extremism”. Pedepse mai mari și incriminarea cultului tuturor conducătorilor legionari. Ministerul Justiţiei constituie un grup de lucru pentru combaterea infracțiunilor de ură, violență sau amenințare în spațiul public

Procurorul general Alex Florenţa solicită modificarea legislaţiei penale şi pedepse mai aspre pentru cei care instigă la acte de violenţă, la ură sau discriminare în mediul online, dar şi pentru promovarea cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Instigat de declarațiile conducerii Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România – Elie Wiesel (INSHR-EW) și supus presiunilor unei mass-media isterice, șeful parchetelor și-a expus viziunea, vineri 20 decembrie 2024, într-un comunicat de presă.

„În contextul actual în care se constată o recrudescenţă în spaţiul public a unor manifestări caracterizate prin discurs instigator la violenţă, ură sau discriminare, doresc să fac următoarele precizări: Parchetul General urmăreşte cu maximă atenţie modul de manifestare a fenomenelor care intră în competenţa sa şi face toate demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a tuturor celor care se fac vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni”, declară Alex Florenţa.

În loc să admită că legislația anti-memorie (în special OUG 31/2002 modificată prin Legea 217/2015), și așa excesivă, nu poate incrimina fapte precum cele reclamate de INSHR-EW (cum a fost, cel mai recent, comemorarea de la Tâncăbești, din 30.11.2024), și în loc să denunțe presiunile exercitate conjugat asupra instituțiilor juduciare, dl Alex Florența a preferat să reclame insuficiența actualelor resorturi din legislația penală, cerând o înăsprire a acesteia.

„În lumina evenimentelor recente şi a manifestării tot mai exacerbate în mediul online a unor comportamente ilegale, constând în îndemnarea publicului la săvârşirea de infracţiuni sau incitarea la violenţă şi discriminare împotriva unor persoane, se constată necesitatea urgentă de adaptare a legislaţiei existente, pentru a corespunde realităţilor faptice şi noilor forme de manifestare a acestor infracţiuni. Din această perspectivă, Parchetul General a solicitat crearea unui grup de lucru, din care să facă parte reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul judiciar şi MAI, cu scopul de a promova cât mai rapid mai multe modificări legislative, care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate şi apte de a combate eficient fenomenul. Cu concursul direct al Ministerului Justiţiei, o primă întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în data de 18 decembrie”, menţionează Alex Florenţa.

Este uluitoare viteza, neobișnuită pentru instituțiile din România, cu care lucrurile se mișcă în acest caz.

Parchetul General a formulat mai multe propuneri de modificare a legislaţiei incidente. O primă problemă identificată o reprezintă faptul că anumite prevederi legale sunt de strictă interpretare şi limitează drastic situaţiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovaţi de săvârşirea acestor infracţiuni.

„Cu titlu de exemplu, OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război. Din această perspectivă, infracţiunea menţionată are ca premisă existenţa unei hotărâri de condamnare prin care să se fi stabilit anterior vinovăţia persoanelor al căror cult este în prezent promovat. Or, aceste condiţii prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, de cele mai multe ori simplele referinţe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condiţiile prevăzute de textul incriminator”, precizează procurorul general.

Parchetul General propune amendarea textului de lege, prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existenţa unei hotărâri de condamnare faţă de acea persoană, modificare care ar fi aptă să acopere toate situaţiile de acest tip constatate în mediul public.

Sunt exemplificate anumite conduite publice nocive, cu conţinut vădit jignitor sau defăimător, ori acte de ameninţare implicită, care nu îmbracă în prezent forma ilicitului penal, neregăsindu-se între modalităţile alternative de săvârşirea ale unor infracţiuni precum ultrajul. În acest caz, Parchetul General propune modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală, inclusiv a acelor situaţii în care nu sunt proferate ameninţări exprese la adresa unei persoane, dar prin forma de manifestare, imaginile postate, recuzita folosită, ele reprezintă forme de ameninţare implicită, dar cu un puternic efect intimidant.

Este criticată și prevederea unor limite de pedeapsă reduse pentru aceste infracţiuni, ceea ce nu permite utilizarea unor metode speciale de cercetare, afectând demersul investigativ în astfel de cauze şi împiedicând luarea unor măsuri preventive mai severe, în funcţie de gravitatea faptei. Ca exemplu, infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice este sancţionată cu o pedeapsă maximă de 2 ani sau amendă, iar infracţiuni ca instigarea publică sau incitarea la ură sau discriminare cu o pedeapsă maximă de 3 ani sau amendă. În mod similar, e cazul infracţiunilor prevăzute în OUG nr. 31/2002.

Parchetul General propune creşterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracţiuni, demers care ar oferi organelor de urmărire penală posibilitatea utilizării unui spectru mai larg de metode de cercetare şi ar avea, în acelaşi timp, un efect descurajant mult mai pronunţat. „Problematica ce derivă din această situaţie o constituie riscul incidenţei principiului ne bis in idem, astfel cum este interpretat în jurisprudenţa CEDO, în sensul că, odată aplicată o sancţiune contravenţională, rămasă definitivă, aceasta are semnificaţia unei acuzaţii în materie penală, putând fi un impediment la punerea în mişcare a acţiunii penale şi dispunerea unei soluţii de condamnare pentru aceeaşi faptă ca şi infracţiune. Există astfel riscul ca, în majoritatea situaţiilor de acest tip, dispoziţiile penale să rămână fără aplicare, întrucât fapta care a determinat sancţiunea mai uşoară, respectiv contravenţia, a fost soluţionată anterior cauzei penale. Făptuitorul are interes să accelereze procedura administrativă şi să tergiverseze procedura penală. Or, scopul contravenţiei nu poate fi exonerarea de răspundere penală pentru săvârşirea unei infracţiuni”, precizează Alex Florenţa.

În acest sens, Parchetul General a propus anumite modificări ale Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare. Acestea vizează situaţia când persoana împuternicită să aplice sancţiunea contravenţională apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât constituie infracţiune, moment în care are obligaţia de a sesiza imediat organele de urmărire penală competente, fără a aplica sancţiunea contravenţională.

Prescripţia aplicării sancţiunii contravenţionale nu va curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată.

Parchetul General a mai anunțat că, încă din cursul lunii iulie a acestui an s-a constituit un grup de lucru pentru implementarea unei proceduri unitare de cooperare cu ANCOM, care să permită unităţilor de parchet transmiterea în timp real, printr-un canal de comunicare directă, a tuturor solicitărilor de eliminare a conţinutului ilegal din mediul online, precum şi identificarea tuturor categoriilor de conţinut ilegal care pot face obiectul unei astfel de măsuri, menţionează sursa citată.

Sâmbătă, 21 decembrie 2024, Ministerul Justiţiei a informat că a constituit un grup de lucru interinstituţional pentru analiza legislaţiei privitoare la infracțiuni de ură, acte de violență ori amenințări comise în spațiul public, interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, interzicerea promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, potrivit unui comunicat.

Miercuri, 18 decembrie 2024, Ministerul Justiţiei a organizat prima şedinţă a grupului de lucru interinstituţional, format din specialiști ai Ministerului Justiției, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii şi  Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Ministerul Justiției a transmis un mesaj cu privire la necesitarea identificării cât mai rapide a unor soluții de impact. Obiectivul grupului este îmbunătățirea legislației pe linia combaterii fenomenelor analizate și salutăm deschiderea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Poliției Române de a se implica activ în acest demers.

Grupul de lucru a analizat posibile lacune ale cadrului legislativ incident în materie, de natură să producă deficiențe în activitatea practică a organelor de urmărire penală. Au fost luate în discuție mai multe propuneri formulate de reprezentanții sistemului judiciar, fiind astfel inițiat cadrul necesar efectuării unor analize aplicate. Toate concluziile rezultate în urma propunerilor formulate de către instituțiile din sistem vor fi aduse la cunoștința publicului larg, în momentul concretizării lor, preconizând astfel finalizarea unui prim set de propuneri până la finele lunii ianuarie 2025.

Lucrările acestui grup de lucru vor continua, putând fi invitați la viitoarele reuniuni și reprezentanți ai altor instituții publice care pot formula propuneri în acest sens precum și specialiști care să asigure o acoperire cât mai extinsă asupra viitorului cadru legislativ.

Ministerul Justiției a asigurat toți cetățenii că îmbunătățirea cadrului legislativ incident în materie va oferi o protecție sporită asupra integrității și siguranței lor.