Jilava 2024. Comemorarea luptătorilor parașutați de aviația americană și a tuturor celor exterminați la Fortul 13

0 259

Și anul acesta, în ultima sâmbătă de octombrie, la Fortul 13 Jilava, au fost comemorați luptătorii anticomuniști parașutați de aviația militară americană și executați la 31.10.1953.

Circa 100 de persoane, majoritatea lor tineri, între care mulți adolescenți, dar și urmași ai unor deținuți politici, s-au înscris pentru a vizita Fortul 13 Jilava, cea mai terifiantă închisoare politică din Europa de Est. Ca de obicei, turul ghidat a cuprins vizitarea unor obiective precum țarcurile de plimbare, infirmeria (cu spațiul-memorial dedicat Monseniorului Vladimir Ghika), secțiile, Cazimca (închisoarea din închisoare), Reduitul cu celularul, izolatorul nou, celulele negre și turela cu celulele de exterminare de la „Cornul Caprei”.

Manifestarea s-a încheiat, după obicei, cu un serviciu religios pentru sufletele celor 13 luptători – voluntari parașutați de aviația americană și susținători ai lor, dar și tuturor deținuților politici executați sau exterminați lent în subteranele Jilavei în perioada 1945-1964. Un sobor de preoți, delegat de Arhiepiscopia Bucureștilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba de pomenire, după care Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, a rostit un cuvânt în care a reamintit contextul istoric dramatic în care acei tineri refugiați români au înțeles să renunțe la viața tihnită din Occident, fiind parașutați în România ocupată de Rusia Sovietică, într-o misiune de risc major, prin care s-a încercat susținerea Rezistenței din munți și formarea unei rețele informative în sprijinul unei eventuale intervenții militare occidentale pentru eliberarea Europei de Est. El a cerut tinerilor de astăzi să urmeze exemplul acelor tineri și să popularizeze povestea lor, punând înaintea intereselor individuale iubirea de țară și îndatoririle față de națiunea română, prețuind Libertatea și apărând-o. Ceremonia s-a încheiat cu intonarea cântecului luptătorilor căzuți.

– Repere istorice –

Începând cu 1951, aviaţia militară SUA a început paraşutarea pe teritoriul României ocupate de URSS a unor tineri emigranţi români, instruiţi pentru acţiuni de spionaj şi gherilă în baze militare americane de pe teritoriul francez, în cadrul celui mai important proiect de acest gen desfăşurat în această parte a Europei în timpul Războiului Rece. La recomandarea preşedintelui Comitetului Naţional Român din exil, generalul Rădescu, și cu avizul Regelui Mihai, recrutarea voluntarilor români s-a făcut în colaborare cu conducerea legionarilor refugiaţi, în cadrul unui proiect subordonat direct preşedintelui american Truman şi celui francez Auriol, în scopul descurajării intenţiilor sovietice de ocupare a vestului continentului european și în perspectiva unui posibil conflict militar între blocul occidental și Uniunea Sovietică. Fostul şef al staţiei CIA la Bucureşti între 1949-1951, Gordon Mason confirmă că “agenţii ce urmau să fie paraşutaţi aveau misiunea să contacteze grupurile de rezistenţă din munţi, să le dezvăluie interesul Occidentului pentru activităţile lor şi să aprovizioneze rezistenţa cu arme, muniţie, medicamente, fonduri. Staţiile radio urmau să fie înmânate rezistenţilor pentru a le asigura contactul cu occidentul”. De asemenea, şeful operaţiunilor acoperite ale CIA în Balcani, Gratien Yatsevich, susţine că operaţiunile desfăşurate în România s-au aflat pe locul doi, după Albania, urmate de Ucraina, ca număr de agenţi şi resurse alocate, fiind vorba atât de agenţii paraşutaţi.

Îmbarcaţi pe teritoriul Greciei în avioane care zburau deasupra Mării Negre şi pătrundeau aproape de sol pe deasupra Dobrogei, luptătorii români erau paraşutaţi în zona Carpaţilor. Prinşi de Securitate şi condamnaţi la moarte în cadrul unui proces de răsunet atât în presa comunistă, cât şi în cea occidentală, ei au fost execuaţi la 31 octombrie 1953 la închisoarea Jilava, împrună cu o parte din sprijiitorii lor locali. Peste trei sute persoane au fost condamnate în acest caz, pentru sprijinul acordat acestor eroi.

Biroul de presă al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php