Petiție online. „Cerem dreptul la viață pentru câinii din adăpostul public Târgu Jiu!”

O petiție publică online a fost lansată de două asociații, cerând oprirea masacrării câinilor fără stăpân la Târgu Jiu.

Opinia publică din România și mai ales iubitorii de animale au fost oripilați de știrea că, pe 12 august 2024, 60 de câini fără stăpân au fost uciși, într-o singură noapte, într-un interval de doar o oră, în adăpostul public din Târgu Jiu. Acest eveniment a provocat o indignare generală în rândul comunității. Autoritățile locale, primarul Marcel Romanescu și Nicolaie Oprean, directorul asociației intercomunitare, au încercat justificarea acestei acțiuni invocând lipsa resurselor și supraaglomerarea adăpostului. Totuși, contradicțiile din declarațiile lor ridică întrebări serioase despre legalitatea și etica acestei decizii.

Folosirea termenului eutanasiere în acest context este nepotrivită, deoarece eutanasierea ar trebui să fie un act uman și plin de compasiune, menit să curme suferința unui animal grav bolnav, ar[tat activistul pentru protecția animalelor Tudor-Tim Ionescu. Procedura trebuie să dureze minimum 20-30 minute, pentru a asigura o trecere demnă și liniștită.

În cazul de la Târgu Jiu, toți cei 60 de câini au fost uciși brutal și rapid în doar 60 de minute, de către trei persoane! Conform declarațiilor oficiale, fiecare „eutanasiere” a durat între 1 și 2 minute, ceea ce constituie de fapt o execuție sumară, o ucidere rapidă, nu o eutanasiere adevărată. Iar faptul că această acțiune s-a desfășurat între orele 3 și 4 dimineața, în afara programului oficial de lucru, ridică întrebări suplimentare și suspiciuni că am avut de-a face, de fapt, cu un masacru oribil… Persistă în mințile îngrozite ale oamenilor întrebări precum: de ce a fost aleasă această oră târzie și de ce au fost cadavrele îndepărtate imediat?

O altă suspiciune majoră se naște din discordanța dintre afirmațiile primarului Marcel Romanescu și cele ale directorului Nicolaie Oprean. Primarul a afirmat că adăpostul dispune de 500 de locuri, sugerând că nu ar fi fost nevoie de eutanasiere. În contrast, Oprean a susținut că cei 60 de câini au fost eutanasiați din cauza atingerii capacității maxime de 300 de locuri. Contradicție ridică suspiciuni asupra respectării legii 258/2013, care reglementează gestionarea câinilor fără stăpân. Dacă adăpostul avea într-adevăr o capacitate de 500 de locuri, așa cum a susținut primarul, nu ar fi existat un motiv legal pentru a ucide acești câini.

Conform legilor și normelor veterinare, eutanasierea trebuie să fie un proces strict reglementat, realizat sub supravegherea specialiștilor și într-un mod care să reducă la minim suferința animalelor. Acțiunile desfășurate la Târgu Jiu nu au cum să respecte aceste norme și ridică suspiciunea unui posibil abuz de putere. Deschiderea unui dosar penal de către poliție evidențiază gravitatea neregulilor și necesitatea tragerii la răspundere a celor responsabili.

Tragedia de la Târgu Jiu subliniază eșecul autorităților de a adopta soluții umane și eficiente pentru gestionarea câinilor fără stăpân, dar și faptul cămulți români au încă o mentalitate necivilizată, criminală și lipsită de empatie elementară.

Capitala României, ca și alte localități, au demonstrat, prin implementarea Strategiei pentru Protecția și Bunăstarea Animalelor, că problema poate fi rezolvată fără a recurge la eutanasiere. Campaniile de sterilizare gratuită, microcipare și promovarea adopțiilor au protejat atât cetățenii, cât și animalele. Începând din 2020, Consiliul Județean Ilfov a urmat acest exemplu, devenind un model de bune practici în acest sens, așa cum se cuvine într-o țară civilizată. În comparație, la Târgu Jiu nu s-a desfășurat nicio campanie de sterilizare gratuită, iar promovarea adopțiilor și îmbunătățirea condițiilor din adăposturi au fost complet neglijate.

Activist pentru drepturile animalelor, Tudor-Tim Ionescu a arătat că incidentul de la Târgu Jiu se înscrie într-un context mai amplu, cunoscut sub numele de „Afacerea Maidanezu”. El afirmă că, „în ultimele două decenii, această problemă a generat venituri de peste 870 de milioane de dolari, conform estimărilor unor organizații internaționale. De la cetățeni și medici veterinari, până la asociații și autorități locale sau naționale, mulți au profitat de pe urma acestei crize, fără a rezolva problema de la rădăcină.”

„Uciderea celor 60 de câini din Târgu Jiu este o tragedie care scoate în evidență eșecul autorităților de a adopta soluții umane și durabile, și pune o pată rușinoasă pe imaginea României. Continuarea pe acest drum nu va aduce decât critici suplimentare și nu va rezolva problema. Soluțiile reale constau în măsuri de prevenire și gestionare umană: sterilizare, microcipare, prevenirea abandonului și promovarea adopțiilor. Numai astfel putem proteja atât cetățenii, cât și animalele, construind un echilibru just și durabil.”

Redăm mai jos textul petiției on-line pentru oprirea uciderii în masă a câinilor de la Târgu Jiu:

„Cerem autorităților locale din Târgiu-Jiu schimbarea radicală a viziunii de gestionare a câinilor fără stăpân. Uciderea în masă nu a fost și nu este o soluție eficientă. Aceeași lege care permite eutanasierea câinilor după 14 zile permite și renunțarea la această metodă barbară, complet nedemnă de vremurile în care trăim.

Multe administrații din România au oprit uciderea în masă și au optat pentru măsuri cu adevărat eficiente: campanii de informare și educare, campanii gratuite de sterilizări și microcipări, campanii masive de promovare a adopției animalelor.

De pildă, Primăria Capitalei nu mai eutanasiază câini din 2016. ASPA București a devenit un model de bune practici – colaborează cu ONG-uri, realizează controale masive din poartă în poartă împreună cu poliția și verifică proprietarii de animale dacă respectă obligațiile legale, alocă anual buget pentru organizarea de campanii de sterilizări și microcipări gratuite, organizează săptămânal târguri de adopții.

Un alt exemplu demn de urmat este Consiliul Județean Ilfov, care prin Direcția Protecția Animalelor, a devenit un exemplu de bune practici, atât pe plan național, cât și internațional. CJ Ilfov în momentul de față demarează proiectul „Facem și ne facem bine” – subvenționează sterilizarea și microciparea gratuită a câinilor pentru a combate abandonul animalelor și a reduce numărul animalelor de pe străzi. Proiectul a început în luna iunie, iar până la final de an, CJ Ilfov a alocat pentru acest proiect 1,5 milioane de lei.

Concret, cerem autorităților locale din Târgu-Jiu următoarele:

1. Retragerea Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân din ADI Hunedoara și delegarea serviciului unei asociații sau fundații de protecție a animalelor, a cărei viziune are în vedere trei direcții: adopție, sterilizare, educare.

2. Realizarea unui plan de acțiune comun al Directiei pentru Protectia Animalelor din cadrul CJ Gorj, Biroului pentru Protecția Animalelor din cadrul IPJ Gorj, Poliției Locale,  in colaborare cuasociatiile pentru protectia animalelor cu scopul de a preveni înmulțirea necontrolată a animalelor;

3. Alocarea unui buget anual de cel puțin 300.000 de lei pentru subvenționarea campaniilor de sterilizări și microcipări gratuite pentru câinii de rasă comună cu si fara detinator, conform HG 1059/2013;

4. Organizarea de târguri și campanii de promovare a adopției animalelor, în fiecare săptămâna în colaborare cu organizatiile din domeniu. 

5. Educație în școli privind respectul față de animale – pe modelul CJ Ilfov, care la ora actuală lucrează la materia opțional de respect față de animale, CJ Gorj poate realiza acest proiect în colaborare cu ISJ Gorj și cu asociațiile și fundațiile din domeniu.

Împreună pentru o comunitate civilizata care gestioneaza problema animalelor fara stapan prin metode eficiente si umane!”

Asociația Pro Animals & Asociația K9 Friends

Semnează și tu petiția!