Uciderea a 972 de urși, chintesența eșecului românesc de a proteja ursul brun. Scrisoare deschisă către Klaus Iohannis, semnată de Agent Green

După ce o nouă tragedie a făcut ocolul României, o fată de 19 ani fiind ucisă de urs într-o zonă montană a țării, pe masa lui Klaus Iohannis a ajuns pentru promulgare o lege prin care, în scopul declarat al protejării populației, se dă liber la uciderea de urși. Mai exact, a aproape o mie de exemplare din această specie, teoretic protejată în România.

Refractari la această măsură extrem de dură sunt experții din domeniul mediului și a ONG-urile care se ocupă cu protecția mediului, care spun că situația din prezent a populației de urși din România e determinată de proastele măsuri luate până acum de autorități.

În acest sens, asociația de mediu Agent Green, prin vocea președintelui Gabi Păun, a transmis deja lui Klaus Iohannis o scrisoare în care subliniază cauzele care au determinat situația în care acum ne aflăm și argumentele pentru care soluțiile de Ev Mediu nu vor funcționa, în realitate. Dar, sigur, uciderea a aproape o mie de urși va stimula din nou piața trofeelor în țara noastră.

Practic, proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Legea vânătorii şi a  protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este, în fapt, o lege pentru uciderea a 972 de urși.

“Este o lege lipsită de orice fundament științific care favorizează vremelnic industria vănătorii de trofee pe care v-am mai supus-o atenției și atunci când am investigat și publicat cazul usrului Arthur ucis de un prinț de Liechtenstein. Supraviețuirea ursului brun era deja amenințată de degradarea și fragmentarea habitatelor, de acceptarea socială în scădere în rândul cetățenilor și a grupurilor de interese și de braconaj. Ursul este specie protejată legal la nivel internațional și european, inclusive prin Convenția de la Berna și prin Strategia UE privind biodiversitatea. Directiva UE privind habitatele impune statelor membre obligația de a crea planuri naționale de acțiune care să asigure, pe baza informațiilor recente și exacte, gestionarea și menținerea unei stări de conservare favorabile, pe termen lung. Trebuie să știți însă că dincolo de granițe, promulgarea legii va declanșa un infringement direct și va duce România în regim de urgență la Curtea Europeană de Justiție. Sunt convins că nu vă doriți acest lucru și vă cer să reflectați profund asupra situației înainte de a lua o decizie.”, se arată în scrisoarea deschisă, semnată de Gabi Păun.

În acest sens, în scrisoarea deschisă sunt menționate și câteva întrebări legitime, pe care toată lumea ar trebui să le aibă în minte, înainte de a susține măsuri de Ev Mediu pentru gestionarea problemei ursului brun în România.

“De ce miniștrii mediului diseminează isterie și instigare în loc de știință? De ce autoritățile nu au închis temporar traseul din Bucegi când au aflat că este un urs semnalat de ceva vreme pe potecă? De ce urșii care ar urma să fie uciși nu vor fi incinerați așa cum se face cu fildeșul capturat pentru a salva specia elefant de la extincție? De ce legea trimisă spre promulgare vorbește despre urs ca despre ceva care trebuie recoltat, în loc de cineva care trebuie protejat? Credeți că ursul și alte animale non-umane sunt doar niște mașini biologice programate după instinct pentru a răspunde la stimuli ai mediului sau gândesc? Au emoții precum frică, fericire, mânie, tristețe, dispreț, surpriză, dragoste, gelozie, rușine, simpatie, vină, mândrie, admirație, invidie, indignare? Sunt conștiente și inteligente? Sunt capabile să rezolve probleme? Se ajută între ele până la sacrificiu? Își fac planuri, obiective, tactici și strategii? Își fac evaluări și reflectă asupra acțiunilor lor, adică sunt ele morale? Domnule președinte, acolo unde știința și etica lipsesc nu există consens pentru toate răspunsurile la aceste întrebări, dar cred că doar filozofia și biologia de joasă speță mai contestă calitățile emoționale, empatice și morale ale animalelor non-umane. Doar o abordare primitivă a problemei a putut conduce la o lege atât de rușinoasă pentru România.”

Legea prevede ”Craniul şi blana de urs recoltate (precum porumbul sau grâul) se evaluează conform metodologiei prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.418/2005 pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului Internaţional de Vânătoare şi Protecţie a Vânatului, denumit în continuare C.I.C., în termen de 3 zile lucrătoare de la recoltare.”

Cu alte cuvinte, legea aceasta nu face altceva decât să gireze vânătoarea de trofee.

În acest sens, Agent Green consideră că este necesar ca autoritățile statului să stabilească obiective specifice de conservare, bazate pe obiectivele de mediu, sociale și economice – baza pentru informarea actuală și în timp util despre specii.

“Pentru a facilita colaborarea dintre părțile interesate, sunt necesare transparența decizională și predictibilitatea în stabilirea obiectivelor, măsurilor și acțiunilor propuse. Doar în acest fel este posibil să se faciliteze nu numai menținerea unui climat social echilibrat, ci și menținerea unui cadru etic și nediscreționar în sistemul de gestionare a populației de urs brun din România. Propunem de asemenea efectuarea studiilor privind impactul activităților de culegere a ciupercilor și fructelor de pădure asupra populației de urs brun și determinarea impactului urșilor bruni asupra speciilor prădate (cerb, căprioară, mistret), cu implicații asupra vânătorii și sectoarelor agricol și forestier. Cu toate acestea, am recomanda ca astfel de studii să fie efectuate de către agenții independente, astfel încât să se asigure că rezultatele nu vor fi părtinitoare pentru a servi intereselor private.” – se mai punctează în documentul citat.