REVOLTĂTOR! Rusia face ce știe mai bine: minte și refuză să înapoieze ce a furat! Medvedev blesteamă pe români, iar Zaharova acuză România că datorează Rusiei daune de război

Parlamentul European a votat, joi, cu largă majoritate de voturi, Rezoluţia privind restituirea Tezaurului național al României, trimis în Rusia, în 1916 și 1917, și sechestrat ulterior de aceasta. Rezoluția a fost inițiată de europarlamentarul român Eugen Tomac, conform Podul.ro.

„Succes uriaș în Parlamentul European! Rezoluția privind restituirea Tezaurului României sechestrat în Rusia a fost votată cu largă majoritate de voturi. Rezoluția pe care am inițiat-o este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal. Este o chestiune de demnitate națională. România nu poate si nu trebuie să accepte nimic mai puțin decât restituirea celor 91,5 tone de aur și a întregului Tezaur cultural”, a scris Eugen Tomac pe pagina sa de Facebook.

„Nu suntem singuri în acest demers. Avem recunoaştere şi sprijin european ferm. După votul istoric de astăzi, Comisia Europeană va fi alături de România şi împreună vom aduce Tezaurul României acasă. Important este să nu renunţăm!”, a mai afirmat Tomac.

Rusia face ceea ce știe ea mai bine: minte și refuză să restituie ceea ce a furat

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, agresiva și controversata Maria Zaharova, a comentat Rezoluţia adoptată, joi, de Parlamentul Europen prin care se solicită Moscovei să restituie integral tezaurul românesc, afirmând că datoria României către Rusia şi Uniunea Sovietică ar fi, de fapt, de 20–25 ori mai mare decât valoarea întregii rezerve de aur româneşti trimise în Rusia în 1916-1917, anunță Podul.ro.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, spune, într-o postare pe Telegram, că „datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, „potrivit calculelor experţilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ce fusese predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917“, arată Dragoș Doraan în publicația Rost Online.

Potrivit Komsomolskaia Pravda, care o citează pe Maria Zaharova, în 1949, Moscova „i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”.

Se pare că Zaharova are lacune mari la istorie. Pentru că dacă nu ar avea, ar ști că înainte ca România să atace URSS, URSS a furat României teritorii care nici acum nu ne-au fost înapoiate. Era de datoria României să-și recupereze teritoriile furate, așa că atacarea URSS de către România a fost perfect justificată. Cât despre datoriile României față de URSS, poate Zaharova nu știe jaful la care a fost supusă România de către poporul sovietic după ce ne-au ocupat și ne-au impus cu forța ideologia comunistă, nu știe că timp de peste zece ani după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, au furat absolut totul din România, au dezmembrat și furat fabrici întregi, au nenorocit o generații de români, au exterminat elita României și au impus în fruntea țării o adunătură de nulități a căror singură calitate era obediența față de Moscova.

Așa că, dacă e să vorbim de datorii, Rusia datorează României de cel puțin o sută de ori valoarea tezaurului pentru nenorocirile care ni le-a adus, conchide Dragoș Doran.

Medvedev: „Românii nu sunt o națiune, ci un mod de viață”. „Aurul a fost naționalizat de sovietici pentru comportamentul rău al României“

Dmitri Medvedev, mâna dreaptă a dictatorului criptosovietic Putin, a reacționat și el public, insultându-i pe români și spunându-le să își ia gândul de la Tezaur, scrie Adevărul.ro. Într-o postare de pe platforma VKontakte, preluată de agenția rusă de stat Tass, vicepreședintele consiliului rus de securitate i-a numit pe liderii europeni nesimțiți, slabi și josnici și a remarcat că prin decizia lor de a susține revendicările au dat încă o dată dovadă de prostie. Politicianul a spus că aurul a fost naționalizat în 1918 de autoritățile sovietice „pentru comportamentul rău al României”. URSS, a spus Medvedev, a refuzat să plătească datoriile către Imperiului Rus și „România a acceptat acest lucru”. După cel de-al Doilea Război Mondial, Moscova, la rândul său, nu a cerut despăgubiri pentru acțiunile Bucureștiului în „perioada nazistă”. Acum, a concluzionat vicepreședintele Consiliului de Securitate, „diverși cretini din Parlamentul European” le-au „deschis din nou apetitul”.

„Nu ai ce să spui în limba rusă, nu poți decât să trimiți la dracu”, a declarat Medvedev.

Puțină istorie. Precizările BNR în legătură cu problema tezaurului României furat de Rusia

În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.

Confiscarea tezaurului BNR a afectat grav echilibrul monetar al României, dar, cel puțin în primii ani după război, se mai spera că acesta va fi recuperat. Astfel, în februarie 1920, Consiliul de administrație al BNR preciza că: „avem informațiuni care ne permit să sperăm că e tot în ființă și adăogăm că puterile aliate au reînnoit promisiunea lor de a da tot concursul pentru ca să intrăm în posesiunea lui”. Prin urmare, aurul trimis la Moscova de Banca Națională a României a fost menținut în activul bilanțurilor instituției până în anul 1929, când s-a realizat stabilizarea monetară și „creanțele litigioase asupra străinătății”, așa cum era denumit stocul de aur al băncii evacuat la Moscova, au fost eliminate. Chiar și după această data însă, contul aur la Moscova a continuat să fie înscris în bilanțul instituției „pentru memorie” până în anul 1943. În anul următor, acest post a dispărut din bilanțul Băncii, ca urmare a prezenței Armatei Roșii pe teritoriul României.

Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno – sovietice și apoi româno – ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, „nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”.

Negocierea Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a oferit prilejul reintroducerii în discuțiile oficiale româno – ruse a problemei Tezaurului românesc. Chestiunea Tezaurului s-a regăsit în declarația comună a celor doi miniștri de externe, care au agreat înființarea unei comisii comune pentru a se ocupa de studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno – ruse. Având cele mai clare evidențe, Banca Națională a României a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, în cadrul cărora a prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. În anul 2016, când se împlineau o sută de ani de la de la plecarea primului tren, guvernatorul Mugur Isărescu declara că „Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”.