De MĂRŢIŞOR, dorim tuturor doamnelor şi domnişoarelor o PRIMĂVARĂ BINECUVÂNTATĂ! Un mărţişor… interzis, din anii 1940.

În colecţiile viitorului Muzeu al Rezistenţei se află un artefact foarte rar. Este vorba de un mărţişor dintr-o serie realizată de organizaţia clandestină a Mişcării Legionare din Bucureşti după 1941, perioadă în care numeroşi legionari şi FDC-işti se aflau în închisorile antonesciene. Cei rămaşi liberi colactau monede de argint, topindu-le şi realizând, cu ajutorul unor matriţe, astfel de mărţişoare. Acestea erau vândute în cadrul unui sistem cvasiclandestin, iar fondurile obţinute se constituiau în ajutoare acordate fie celor închişi, sub formă de pachete, fie familiilor lor, în bani. Aceste activităţi se realizau în cadrul aşa numitului Ajutor Legionar, o punere în practică a uneia din legile fundamentale ale cuibului, statuate de Corneliu Codreanu: “legea ajutorului reciproc”.

Sistemul a funcţionat şi după 1944, mai ales că mulţi legionari rămăseseră în continuare în închisori, iar alte mii aveau să ia din nou drumul temniţelor.

Sigur că difuzarea acestor mărţişoare implica un anumit risc şi deseori cei ce le comercializau ajungeau să fie arestaţi de Siguranţă (ulterior, Securitate), “ajutorul legionar” fiind una din infracţiunile pedepsite atât de dictatura antonesciană, cât şi de cea comunistă.

Iar după 1948, simpla deţinere a unui astfel de artefact atrăgea după sine arestarea, anchete brutale şi, în final condamnarea la ani grei de recluziune.

Existenţa astăzi a unor astfel de vestigii se datorează curajului unor oameni care au asumat mari riscuri păstrându-le ascunse.

În colecţiile noastre există şi o cutiuţă din anii 1940, conţinând monede de argint colectate în scopul topirii lor şi realizării acestor mărţişoare. Ea a fost donată de Geta Anghelescu-Creţu, fost deţinut politic între 1942-1944 şi 1948-1956. Dintre membrii reţelei clandestine care confecţiona şi difuza aceste mărţişoare, donatoarea ne-a comunicat pe: Romeo Puşcaşu, Niculina Marinescu-Beţi, Fredi Cureliuc, Sofia Cristescu ş.a..

SURSA: Muzeul Rezistenţei