Temeri că rușii ar putea ANEXA Transnistria după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie
După invazia Rusiei în Ucraina, tensiunile au escaladat în regiunea separatistă Transnistria, o fâșie de 30 de km lățime între Ucraina și R. Moldova. Aici este programat, în 28 februarie, un congres extraordinar al parlamentarilor din regiune, în urma cărora puterea de la Tiraspol (capitala Transnistriei) ar urma să ceară anexarea regiunii de către Rusia, conform declarațiilor opozantului transnistrean Ghenadie Ciorbă pentru Deschide.md. Astfel de solicitări din partea regiunilor separatiste către Rusia au reprezentat, în trecut, pretextele lui Putin, pentru a invada Georgia, Crimeea și apoi Ucraina. De notat că Tiraspolul nu a confirmat oficial că ar urma să ceară alipirea la Rusia.
Dacă la 24 februarie 2022, când a declanșat războiul de agresiune la adresa Ucrainei, Rusia spera să poată ajunge rapid în Transnistria pentru a stabili capete de pod îndreptate împotriva frontierelor NATO, ale U. E. și pentru a încercui R. Moldova, în 2024 acest scenariu este îndepărtat, chiar dacă nu se întrevăd încă perspective pentru încheierea conflictului.
Gazul rusesc și banii de la Kremlin sunt tot ce mențin în viață regiunea transnistreană. În 2023, importurile rusești au valorat aproximativ 1,2 miliarde dolari și au constat aproape în totalitate în energie. Gazele sunt folosite la producția de energie electrică la centrala de la Cuciurgan, aflată în proprietatea firmei rusești RAO UES și controlată de regimul de la Tiraspol. Această energie electrică este cumpărată, apoi, în proporție de 90% de către R. Moldova.
Kremlinul a avut și are nevoie de Transnistria pentru a controla procesele politice interne de la Chișinău și de la Kiev. Șantajul permanent cu proclamarea independenței regiunii a amânat parcursul european al R. Moldova și a alterat deciziile factorilor de conducere ai țării. Prin regiunea transnistreană, Kremlinul a sperat să poată influența și evoluții geopolitice și instituționale dintr-o regiune mai întinsă a Europei, în primul rând relația dintre România și R. Moldova, dar și zone sensibile precum spațiul Mării Negre sau al gurilor Dunării.
