PROTEST în Grecia față de legalizarea „căsătoriei” între homosexuali. SFÂNTUL MUNTE ATHOS: Este o mare CRIMĂ

Mai multe proteste au avut loc în Grecia în contextul în care se apropie ziua votării proiectului de lege privind legalizarea căsătoriei între persoane de același sex și adopției de copii de către aceste cupluri.Proiectul, intitulat „Egalitate la mariaj civil”, prevede amendarea articolelor din legislaţia familiei cu privire la căsătorie din Codul Civil.

Proiectul urmează să intre la vot azi 15 februarie.

În acest context, oamenii au protestat, în Piața Constituției din fața Parlamentului elen, față de „sodomizarea societății elene”.

Totodată, Sfântul Munte Athos a emis o declarație a Sinaxei Duble care s-a întrunit în mod extraordinar în acest scop, notează O Chilie Athonită. Iată textul declarației:

„Cu ocazia depunerii proiectului de lege „Egalitatea în căsătoria civilă. Modificarea Codului Civil și alte prevederi” pentru votul Parlamentului Elen, s-au întâlnit la Karyes, astăzi 8.2.2024, cei 40 de Egumeni și Reprezentanți ai Sfintelor Mănăstiri din Sfântul Munte și datorită gravității mari și deosebite a problemei au decis să adreseze prezentul anunț oricărei persoane bine intenționate și să sprijine lupta Bisericii pentru ocrotirea nucleului vieții umane.

Legislația, așa cum este prevăzută în proiectul de lege, deși dorește să asigure principiul egalității prin încheierea de „căsătorie” pentru persoanele de același sex și chiar protecția împotriva discriminării, eludează principiile fundamentale ale existenței umane și distruge posibilitatea vieții si a dezvoltării normale a copilului.

Nu numai familia umană este dizolvată, ci întreaga existență umană.

Cum funcționează cu adevărat viața? Fiecare dintre noi e născut dintr-o mamă și un tată, după răspunsul lui Hristos: „N-ați citit că Cel ce i-a făcut de la început «i-a făcut bărbat și femeie?»” (Matei 19, 4).

Instituționalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex este o inversare a căsătoriei creștine și a instituției familiei și a fost respinsă de întreaga tradiție bisericească și este tratată prin pocăință, care se definește ca schimbarea stilului de viață.

De asemenea, fătul este gestat timp de nouă luni si se naște. Nou-născutul uman este cel mai neajutorat nou-născut din creație. Nu poate face nimic.

Dacă mama lui nu are grijă de el, nu-l alăptează, moare… Dumnezeu dă responsabilitatea părinților să coopereze la formarea lui și să devină astfel co-creatori ai lui Dumnezeu.

Dacă întâmplător nou-născutul se uită la mamă și vrea să alăpteze, iar în locul ei este altcineva atunci acesta încurcă informațiile, devine distorsionat, este dezonorat.

Datoria respectului față de o un nou copil necesită sacrificii pentru ca aceasta să se dezvolte normal, să se bucure de viață. Nu există altă cale de a uni și de a dezvolta omul.

După nouă luni, se naște într-un pântece mai larg, care este mediul familial, și începe o nouă creație a ființei umane – copilul – în cadrul familiei.

O cunoaște pe mama ca fiind femeia care îl alăptează și îl hrănește cu laptele ei și îl îngrijește.

Îl cunoaște pe tată ca pe omul care îl iubește și are grijă de el în felul lui. El capătă putere spirituală și fizică din respectul reciproc al tatălui și al mamei sale pentru a trece la a doua fază care trece din copilărie în adolescență, se mișcă liber în societate și acceptă îndrumarea culturii și a locului său.

Dumnezeu îl face pe om să trăiască și nu să moară; nici să moară în pântecele mamei sale, nici în pântecele copilăriei, nici în pântecele istoriei.

El participă la miracolul vieții, pentru a trăi și a se înălța la viața veșnică.

Iar aceasta, cu harul Duhului, este făcută de către Biserică, prin care „se reînnoiește și se îndumnezeiește toată firea”.

Și aceasta este pântecele final, matricea finală care modelează ființa umană și o pregătește să se nască în spațiul noii stări existențiale, în „corturile” libertății iubite și dorite a vieții veacului viitor.

Acesta este scopul și motivul pentru care Dumnezeu a creat lumea și omul.

Cei care au fost eliberați și născuți dincolo de pântecele, matricea istoriei, adică în harul vieții veșnice, există, se roagă și ne țin pe toți în viață și sunt steaua polară către care este îndreptată umanitatea.

Tentativa de blasfemiere [a creației prin acest proiect de lege – n.n.], în sensul originar al cuvântului, este o negare a existenței omului, o distrugere a fundamentelor edificiului umanității.

Nu doar Evanghelia și societatea greacă sunt afectate. Universul este deconstruit.

Fie că ești credincios sau necredincios, te vei naște la fel. Când schimbi acest mod de formare a copilului, în esență hotărăști o moarte lentă, dar sigură a umanității.

Când un bărbat și o femeie se căsătoresc în biserică, ei primesc binecuvântarea Bisericii și urări pentru copii mulți și buni.

Adevăratul caracter al căsătoriei este dezvăluit clar de prezența lui Hristos la nunta din Cana, pentru că „această mare taină este în Hristos și în Biserică” după apostolul Pavel.

Această „căsătorie”, care este promovată astăzi, duce la o fundătură.

Sunt pregătite creaturi rănite, cu handicap. Respectați natura umană!

Cel care s-a născut din pântecele mamei sale, indiferent de rasă, limbă și credință, are nevoie să fie alăptat de mama sa.

Aceste gânduri nu sunt o născocire a imaginației, ci se bazează pe Biblie și Apostoli, pe Tradiție și pe hotărârile Părinților, care au stabilit reguli pentru credința ortodoxă și sfinte canoane, care definesc granițele în care trebuie să se miște toți membrii ei. .

În special, apostolul Pavel este clar, când subliniază cu tărie: „Nu știți oare că nedrepții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu vă amăgiți: Nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.” (I Cor. 6, 9-10).

În același timp, Biserica își continuă misiunea, păstorește și vindecă, pentru ca toți credincioșii să trăiască în comuniune cu Hristos și cu frații lor, pentru ca aceștia să se remarce prin iubire dezinteresată și filantropie.

Dumnezeu ne iubește pe toți, drepți și nedrepți, sfinți și păcătoși. Aceasta este ceea ce face și Biserica, fără a exclude pe nimeni, așa cum este evident de-a lungul istoriei Bisericii și a slăbiciunilor umane.

Iubirea Hristos domnește. Este o rușine pentru cei care fac aceste proiecte de lege și consideră că această evoluție este firească.

Îi încurajăm și lăudăm pe cei care preferă vocea conștiinței împotriva diferitelor discipline de partid și îi sprijinim în lupta lor.

În acest context, există sănătatea vieții corpului uman care respinge toate aceste distorsiuni sexuale care încearcă să altereze adevărata existență a omului.

Există Acela care conduce totul. Cel care a făcut lumea și omul să trăiască în veșnicie. El există și ne ocrotește, cu toate că este prezentat ca slab și inexistent.

Toți cei care vor să-și schimbe viața se vor împiedica de El.

Poate că ei nu realizează că toată această grabă și insistență de a adopta proiectul de lege arată slăbiciune și este în detrimentul oamenilor pe care ar trebui să-i protejeze.

Numai din respect pentru acești oameni exprimăm și subliniem cu tărie principiile vieții.

Este o mare crimă. Ei atacă natura umană, pentru că în esență opresc dezvoltarea normală și fără să-și dea seama, distrug persoana.

Dar există Cel care a creat totul din dragoste și înțelepciune și ocolește slăbiciunile noastre și duce totul la un final bun.

Toți cei în cadrul Sfintei Adunări Extraordinare Reprezentanți și Conducători din cele douăzeci de Sfinte și Binecuvântate Mănăstiri din Sfântul Munte Athos.”

via RostOnline