SEMNIFICAŢIA ZILEI DE 8 NOIEMBRIE. Iaşi – 1940 şi Bucureşti – 1945

8 noiembrie 1940, Iaşi. Manifestaţie de forţă a Mişcării Legionare, unde sute de mii de adepţi ai acestei organizaţii au defilat îmbrăcaţi în uniformele mişcării sau în costume naţionale. Prilejul a fost sărbătorirea patronului Mişcării Legionare, Sf Arhanghel Mihai, iar Iaşiul a fost declarat ca oraş al Mişcării, ca urmare a faptului că de aici se ridicase în lupta politică întemeietorul acesteia, Corneliu Codreanu. La manifestări pot fi observaţi generalul Ion Antonescu şi Regele Mihai.

La Catedrala din Iași

8 NOIEMBRIE 1945, Bucureşti, Piaţa Palatului Regal. Marea manifestaţie anticomunistă a opoziţiei democratice.

Ziua onomastică a Regelui Mihai a reprezentat prilejul potrivit pentru opoziţia democratică de a-şi manifesta susţinerea faţă de tânărul monarh, aflat de mai multă vreme într-o relaţie deosebit de încordată cu guvernul comunist Petru Groza, situându-se pe poziţia aşa numitei „greve regale” (formă de protest faţă de măsurile samavolnice ale guvernului, manifestată prin refuzul de a mai promulga acte normative).
Zeci de mii de bucureşteni, cu precădere tineri, elevi, studenţi tineri muncitori şi veterani ai celui de-al doilea război mondial, s-au adunat încă din dimineaţa acelei zile în Piaţa Palatului Regal, purtând drapele tricolore, portrete ale Regelui şi lozinci anticomuniste şi promonarhiste.
Manifestaţia a reprezentat un indicator al largii susţineri populare de care se bucura Regele Mihai, în jurul cărora se adunaseră toate forţele opoziţiei anticomuniste. Manifestaţia a fost puternic impulsionată de organizaţiile de tineret ale Partidului Naţional Ţărănesc şi Partidului Naţional Liberal, dar şi de largi segmente de adepţi ai Mişcării Legionare, majoritatea acestora acţionând sub acoperirea organizaţiilor ţărăniste.
Manifestaţia a fost înăbuşită în sânge de aparatul de represiune comunist, întîrit de detaşamente teroriste alcătuite din muncitori în fabricile bucureştene, antrenaţi de organizaţiile PCR în acţiuni violente împotriva opoziţiei. Metoda va fi folosită şi mai târziu, în 1990, de noua putere criptocomunistă condusă de Ion Iliescu, Saul Brucan şi Petre Roman, când muncitorii de pe platformele bucureştene şi minerii din Valea Jiului au fost întrebuinţaţi la reprimarea manifestărilor opoziţiei democrate.
represiunea s-a soldat cu 11 morţi, zeci de răniţi şi sute de arestări operate în rândul tinerilor manifestanţi.

LISTA MORŢILOR DIN TIMPUL EVENIMENTELOR DE LA 8 NOV. 1945

• ALEXANDRU Mircea, din Bucureşti; † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei
• ALMĂJAN Gheorghe, din Bucureşti, comerciant; † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei
• BARBU Aurelian, din Bucureşti, strungar; † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei
• BĂDESCU Mircea I., din Bucureşti, soldat; † 8 nov. 1945, Spit. Colţea (Bucureşti), rănit în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului
• GHIAŢĂ Petre, † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei
• GORAN Veturia, elevă; † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei
• GROAPĂ Marin, din Bucureşti, comerciant; † 8 nov. 1945, Spit. Brâncovenesc, împuşcat
• MARIAN Gheorghe, din Bucureşti; † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei
• HĂLMĂGIANU Gheorghe, n. 1897, Bucureşti, linotipist, † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei
• MENDEL Isac, n. 14 oct. 1928, Bucureşti, strungar; † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestației
• MUSTĂCIOSU Constantin, din Bucureşti, mecanic CFR; † 8 nov. 1945, Piaţa Palatului (Bucureşti), în timpul manifestaţiei