Pe versantul partizanilor anticomuniști – Grupul Șușman: ”Lupta lor credința noastră!”

La acest final de săptămână a avut loc o frumoasă manifestare comemorativă dedicată Grupului de partizani anticomuniști Teodor Șușman. Evenimentul s-a organizat la împlinirea a 75 de ani de la formarea Grupului „Șușman” de la Răchițele din județul Cluj, grup de luptători anticomuniști care și-au dat viața pentru libertate. Inițiatorii proiectului au fost Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, Liceul Teoretic „Octavian Goga”, Huedin, Fundația ”Corneliu Coposu”, Fundația „Doina Cornea”, Asociația de Voluntari din Comuna Ciucea, Transilvania Regală, Fundația Culturală Memoria

După simpozionul de istorie de vineri de la Huedin – ”Șușmanii, epopeea din inima Apusenilor”, la care au participat cercetători și istorici de elită de la Cluj-Napoca și București, sâmbătă, începând cu ora 9, a avut loc o deplasare pe jos în cadrul ”Drumeției cu poveste – pe urmele luptătorilor anticomuniști din Apuseni”, punctul de pornire fiind Troița Grupului Șușman de pe Valea Firii (Masivul Vlădeasa), comuna Mărgău. Participanții au parcurs traseul partizanilor prin pădurile de brazi, care și azi sunt izolate. După excursia montană în sus pe Valea Firei și zona montană Humpleu, cu celebra peșteră, s-a desfășurat la mormântul partizanului Teodor Șușman senior un ceremonial comemorativ, pe o vreme de octombrie nesperat de caldă, ce dădea muntelui o cromatică specifică de toamnă, cu o lumină ca mierea. S-a oficiat un parastas de către preotul greco-catolic Adrian Maier, apoi a luat cuvântul Răzvan Gheorghe, director al publicației „Podul.ro”, care a subliniat faptul că partizanii au fost în legitimă apărare ca să se ridice cu arma în mână impotriva comuniștilor, care au dorit să le schimbe cu forța viața și tradiția. Spre surprinderea organizatorilor a participat la expediție și eveniment o oficialitate locală, d-l Moș Alin Marius, directorul Rezervației Naturale a Munților Apuseni, care a arătat necesitatea înființării unui traseu tematic istoric al partizanilor anticomuniști din grupul Sușman, care să fie inclus în circuitul turistic. Printre vorbitori s-a aflat Ionuț Andrei Gherasim, președintele Fundației Corneliu Coposu, care a subliniat jertfa partizanilor anticomuniști pentru democrație și a arătat că aceștia sunt modele pentru tinerele generații. „Ei sunt modele de jertfă creștină și românească”. La ceremonie, spre bucuria celor prezenți, a participat și un grup numeros de studenți de la Facultatea de Istorie a UBB, conduși de profesoara Sidonia Grama. Tinerii au fost foarte interesați de lupta partizanilor.

Am fost onorat să fiu invitat să iau cuvântul la această manifestare de pedagogie națională. Am făcut-o cu mare emoție și marcat de momentul istoric. Am prezentat o scurtă introducere asupra fenomenului rezistenței anticomuniste din Munții Carpați, subliniind că România a fost printre puținele țări care s-a opus cu arma în mână împotriva comunismului. Acest regim criminal nu s-ar fi instaurat în țara noastră dacă nu era impus de tancurile sovietice. Comunismul a încercat să-l rupă pe român de cer și să-i șteargă tradițiile, credința, cultura și specificul național. Am evidențiat faptul că Grupul de partizani „Teodor Şuşman” a reprezentat unul dintre cele mai importante repere ale rezistenţei anticomuniste româneşti din anii 1950. Denumirea grupului a fost dată de familia Şuşman din comuna Răchiţele din județul Cluj, care a avut un rol determinant pe tot parcursul evenimentelor desfăşurate în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni, în perioada 1948 -1958. Teodor Şuşman a fost un primar liberal influent în perioada interbelică şi un om harnic. A fost un luptător curajos. O familie întreagă – Şuşmanii – cu preţul vieţii au luptat cu arma în mână împotriva instaurării comunismului în ţara noastră. Ei s-au jertfit pentru libertatea românilor. În 22-24 iunie 2010, la solicitarea urmașilor, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România l-a exhumat pe Teodor Șușman la Răchiţele. Cu această ocazie au fost identificate 6 gloanțe (unul în zona craniului și alte 5 în zona corpului) ceea ce contrazice versiunea sinuciderii. Teodor Șușman senior a fost ucis în luptă de Securitate. Din păcate trupurile fraţilor Şuşman nu au fost găsite până astăzi. În data de 2 februarie 1958, fraţii Teodor şi Avisalon Şuşman au fost depistaţi şi blocaţi într-o şură din satul Traniş, unde au fost asediaţi. Aceştia au luptat şi căzut vitejeşte. Pentru că nu au reuşit să îi înfrângă, securiştii au dat foc şurii. Eroul Teodor Şuşman, descoperit de cercetătorii Ghiţă Petrov şi Marius Oprea în 2011, este îngropat la Doda Pilii lângă Valea Firei. Acești moți din Munții Apuseni au oferit o lecție de demnitate și eroism Europei, o mostră de rezistență armată împotriva instaurării comunismului. În discursul meu am subliniat că meritul celebrării acestor partizani eroi anticomuniști, care s-au jertfit pentru libertatea românilor, o au istoricii clujeni Cornel Jurju și Cosmin Budeancă, care prin cărțile lor de istorie despre gruparea Șușman, dar și prin asociația monarhiștilor clujeni, împreună cu Călin Roșu, organizează din 2020 un parastas și o celebrare a Grupului Șușman la mormântul lui Teodor Șușman de pe Masivul Vlădeasa, cu fața spre Valea Firei. Ei restaurează o memorie care azi e ocultată de subcultura woke, care dorește ștergerea identității și a originarității.

Spre finalul discursului am subliniat obligația Consiliului Județean Cluj de a finanța proiectul ”Versantul Partizanilor”, iar primăria comunei Mărgău să ridice o statuie a lui Teodor Șușman la Răchițele și o stradă (uliță) să-i poarte numele. La final, am citit două poezii dedicate Grupului Sușman inspirate de atmosfera locurilor de legendă: Partizanul și Martori pe Vlădeasa. La eveniment a fost prezent și Leontin Iuhas, președintele Fundației Doina Cornea. După ceremonie s-a desfășurat un prânz al partizanilor în Poiana Partizanilor de la izvoarele Someșului Cald, lângă Măgura Vânătă, unde partizanii duceau lupte grele cu forțele Securității și au reușit săi alunge o perioadă pe oamenii regimului vânduți sovietelor. Acolo, alături de Ionuț Gherasim, Cornel Jurju, Cosmin Budeancă, Leontin Iuhas, Călin Roșu, Răzvan Gheorge, Sidonia Grama și nepoții familiei Șușman, pe poiana verde, între brazi și foioasele cuprinse de mierea toamnei și la izvoarele Someșului Cald, în inima Apusenilor am simțit cu adevărat duhul de libertate și jertfă al partizanilor anticomuniști din Grupul Șușman, care au pus mai presus credința, țara și neamul decât propria viață. Am simțit cu tot sufletul că particip la un memorial identitar, care restaurează rădăcinile originare a unui popor, prin cultură, credință și libertate: ”Lupta lor este credința noastră”.

Ionuț Țene NapocaNews