FOTO. MARTIRII temnițelor comuniste, comemorați de ziua lor, la București. 75 de ani de la marile arestări politice din 14/15 mai 1948

Și anul acesta, bucureștenii au celebrat ziua de 14 mai, declarată – prin Legea 127 din 2017 – zi națională pentru cinstirea martirilor din temnițele comuniste, printr-o manifestare stradală organizată în Piața Revoluției, lângă statuia lui Iuliu Maniu, în fața clădirii Ministerului de Interne, locul unde au fost torturați și uciși mii de luptători anticomunști după 1945.

Încă înainte de ora 18,30, participanții începuseră să se adune în fosta Piață a Palatului Regal, pe fondul sonor al cântecelor închisorilor (“Se deschid grele porți”, “Plânge printe ramuri luna”, “Ne vom întoarce într-o zi” etc.).

Deschiderea oficială ca manifestării s-a făcut prin intonarea Imnul Regatului României („Trăiască Regele”) și a Imnului de stat al României (“Deșteaptă-te, române”).

Un sobor de preoți delegat de Arhiepiscopia Bucureștilor a oficiat slujba de pomenire a tuturor martirilor temnițelor comuniste.

A urmat salutul organizatorilor, lideri ai organizațiilor inițiatoare și participante la această manifestare – Fundației Ion Gavrilă Ogoranu (Florin Dobrescu), Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei (Zoe Rădulescu), Asociației Noua Dreaptă (Tudor Ionescu), Asociației Frăția Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Dan Grăjdeanu), Fundației Redarea Istoriei (Virgil Păun), grupării NOI (Marian Matei), Asociației Frăția de Cruce “Valeriu Gafencu” (Valentin Florea), Asociației ROST (Claudiu Târziu, senator în Parlamentul României), Asociației Literata (Cătălin Dumitru) au oferit astfel o frumoasă imagine unității de trăire și acțiune în jurul amintirii celor ce s-au sacrificat în lupta anticomunistă, pentru libertatea și demnitatea poporului român. S-a făcut un apel la solidaritate cu Dan Grăjdeanu, șeful Frăției Ortodoxe Sf Gheorghe, chemat în fața CNCD în urma reclamației lui Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel. Au mai fost prezenți reprezentanți ai Asociației Straja Carpaților (Buzău), Frăția Ortodoxă Mihai Viteazul (Ploiești), Asociației Calea Neamului (Mihai Târnoveanu), Mișcarea 41 pentru România ș.a.. Băieții de la grupările de suporteri sportivi Camarazii și Honor et Patria au arborat un frumos banner cu mesajul „Sângele martirilor / Izvorât din Tricolor” și drapele cu simboluri anticomuniste.

S-a subliniat faptul că această ediție a Zilei Naționale de comemorare a martirilor din temnițele comuniste se desfășoară sub semnul Centenarului Ion Gavrilă Ogoranu și al împlinirii a 150 de ani de la nașterea martirului Iuliu Maniu. De asemenea, s-a subliniat faptul că se împlinesc 75 de ani de la cel mai mare val de arestări politice din istoria României, cel din noaptea de 14-15 mai 1948.

Au fost invitați la cuvânt foștii deținuți politici Galina Răduleanu și Marcel Chirițescu, precum și urmași ai luptătorilor în rezistența armată – Zoe Rădulescu, fiica partizanului Gogu Puiu, și ai foștilor deținuți politici – Livia Boilă, fiica liderului țărănist av. Iuliu Boilă și strănepoată a lui Iuliu Maniu. De asemenea, a vorbit și un reprezentant al celor persecutați de regimul comunist în perioada Ceaușescu – dl Eugen Călin, opozant închis și torturat de Securitate, una din numeroasele victime ale abuzurilor psihiatrice inițiate împotriva opozanților de regimul ceaușist.

A urmat cuvântul plin de optimism și îmbărbătare al senatorului Sorin Lavric, omul care de doi ani și jumătate luptă în Parlamentul României pentru a apăra și promova atât de prigonita memorie a luptătorilor anticomuniști.

Și, ca de fiecare dată, a încheiat îndrăgitul Dan Puric, actorul care i-a iubit pe foștii deținuți policiti, fiindu-le alături până la sfârșit și căruia aceștia i-au încredințat o misiune nobilă.

Întreaga manifestare a fost presărată cu momente muzicale, oferite de Lucia Stelescu (piesa Erou, compoziție și versuri proprii), Adrian Pantazi (cu compoziția sa pe versurile lui Radu Gyr) și formația alcătuită din Alexandru Udrea și copiii săi, care au oferit un recital de piese compoziții proprii pe versurile poetului închisorilor, Radu Gyr.

Comemorarea s-a încheiat, conform tradiției, cu distribuirea torțelor aprinse și cu Marșul Memoriei. Portretele martirilor temnițelor comuniste, luminate de făcliile aprinse, au mărșăluit prin centrul Capitalei, pe Calea Victoriei și pe Bulevardul Regina Elisabeta, până la biserica Sf. Ilie Gorgani, lăcaș de suflet al multora dintre cei arestați în noaptea de 14-15 mai 1948. Pe treptele monumentale ale bisericii, participanții au cântat, la lumina torțelor, “Hrisos a înviat!” și Imnul camarazilor căzuți, strigând apelul morților din Rezistență, din închisori și lagăre.