”Deșeuri biologice” și îngeri. Uitați au fost, uitați sunt încă… Martirii lagărului Periprava și-au găsit liniștea la mănăstirea Dervent. Parchetul a clasat dosarul Periprava

Autor: Marius Oprea

”Cu moartea pre moarte călcînd”, roțile unei dube galbene cu număr de Constanța a trecut azi la ceasul înserării pe sub clopotnița Mînăstirii Dervent. La volan, părintele stareț Andrei. Lîngă el, eu. În dubă, judicios stivuite, șaptezeci de cutii de carton, preluate la orele prînzului de la Institutul de Medicină Legală din București. Pe cutii scrie ”Deșeuri biologice”.

În cutii, tot atîtea rînduri de oseminte ale morților din lagărul de la Periprava. Înainte de a ajunge așa, au fost ”deșeuri ideologice” ale regimului comunist, îngropate la jumătate de metru în nisip și dezgropate după opt ani de trudă și încercări, despre care aș putea să fac o teză de doctorat, care să ”plagieze” însăși moartea.

Chiar coborîte la rangul de ”deșeuri biologice”, întîmplare care arată cum nu se poate mai clar cum tratează actualul guvern al României dezgroparea victimelor comunismului, a morților fără cruce, cei morți la Periprava și-au găsit după șaizeci de ani liniștea. La mînăstirea Dervent, unde osemintele lor au fost primite, în slujba de pomenire și în dangătul clopotului, șaptezeci de suflete s-au ridicat la cer și, din deșeuri, au devenit dintr-o dată îngeri.

Uitați au fost, uitați sunt încă

Autor: Cristina Andrei

Nici o agenție de știri, nici un canal de televiziune, nici o publicație online nu au găsit vrednică de amintit informația că rămășițele pământești a 70 de deținuți, care au pierit în lagărul de muncă de la Periprava, îndurând torturi înfiorătoare pentru delictul de a fi gândit în altă paradigmă decât partidul comunist, de a se fi raportat la alte valori decât acesta și de a se fi închinat lui Dumnezeu și nu conducătorilor săi, au fost, în sfârșit, prohodiți după rânduială la Sfânta mănăstire Dervent, altfel decât în grabă, cum s-a întâmplat în fiecare an pe marginea gropilor, la descoperirea și dezgroparea lor din cimitirul în care au fost azvârliți de furia și cruzimea demolatoare a torționarilor din închisoare.

Șase arheologi, Fundația Doina Cornea, AFDPR, (o vreme) IICCMR, familiile care i-au pierdut și Biserica.

Atât au avut ca sprijin cei 70.

Odihnească-se în pace!

(Foto: Arhiepiscopia Tomisului)