14 februarie. Se năştea, în 1925, Dumitru Bacu. „Piteşti – la Buchenwald se murea mai uşor…”
„Înzestrat cu talent de scriitor şi poet, Dumitru Bacu a fost primul scriitor care a dezvăluit în lumea liberă din Occident ororile inimaginabile ce se petrec sub Cortina de Fier,în România. În anul 1963, el publica la Madrid cartea de proză memorialistică „Piteşti”, o oglindă cutremuratoare a tuturor ororilor şi monstruozităţilor petrecute cu tinerii elevi şi studenţi închişi în acea celebră închisoare. Cu această carte, Bacu a deschis ochii Occidentului şi Exilului Românesc şi a adus o mare contribuţie la lupta dusă de Radio „Europa Liberă”, înfiinţată pentru lumea de sub Cortina de Fier.” (Ionel Zeană)
„Stăpânea deopotrivă umorul sănătos pe care îl etala cu dezinvoltură, dar şi seriozitatea gravă când întâlnea impostura. Nu avea cântar pentru jumătăţile de măsură. Avea aceeaşi francheţe in comportament atât faţă de prieteni cât şi faţă de adversari. Viaţa i-a fost o continuă luptă, asemenea urcuşului pe stancă din munţii Macedoniei natale.” (Zahu PANĂ)
Dumitru Bacu s-a născut pe 14 februarie 1925, la Gramaticova în Macedonia. A urmat şcoala primară în satul său, iar cursurile secundare la Grabena şi Salonic. Venit cu familia în România, asemenea multor aromâni, obţine bacalaureatul la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa. Se înscrie la Institutul Politehnic din Bucureşti, dar în 1949 este arestat cu un întreg grup de dobrogeni şi macedoneni din Banat. Va cunoaşte calvarul închisorilor comuniste din Timişoara, Jilava, Cherla, Canal, Securitatea din Constanţa, Piteşti (după terminarea reeducării), Aiud şi Securitatea din Bucureşti.
Dupa eliberare se căsătoreşte cu Marica Pundichi, cu care era logodit dinaintea arestării.
În 1958 reuşeşte să plece cu familia în Grecia, iar ulterior va ajunge în Franţa, unde va lucra la tipografia legionarului Ion Cuşa, tipărind cărţile exilului românesc.
S-a stins la 9 octombrie 1997 la Paris. Fiind înmormântat în Cimitirul d’Evry.
Opera:Versuri: „Aiud” (1961) si “Ofranda” (1963), volume apărute la Madrid. “Piteşti, centrul de reeducare studentească” (1963, Madrid ; 1971, în engleză, Englewood, CO ; 1989, Cuvântul Românesc, Hamilton). „Acolo şezum şi plânsem” (1964). „Cântiti tra niagarsiri” – Cântece de neuitat (1996, Bucureşti Editura Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea Părintească”.)
Multi aromani au iubit Romania…Multi au suferit ptr. ea,multi si-au dat viata…Sa ii iubim si sa-i cinstim asa cum se cuvine!
Asa este! sunt fratii nostri de cind am aparut pe pamint!
Chestia cu postul de radio”Europa libera”este foarte incalcita.Directorul acesteia a fost o poerioada un uvreu Noel Bernard.S-a casatorit cu o evreica fugita din Romania,crainica la proaspata televiziune romanesca,Ioana Magura.Evreii au fost dovediti a fi fost,in permanenta,impotriva neevreilor,deci si impotriva romanilor.In acest sens se poate vedea istoria recenta a Romaniei,murdarita de perfidia si obraznicia criminala a jidanilor,care au pus de un atac terorist impotriva Romaniei in dec.1989.Si cu mare durere se poate vedea si conseciintele nefaste ale acestui act terorist.Jidanii stau asezati pe cai mari intr-o Romanie care abia mai respira sub povara acestora.