Eugen Pătraș, lider al românilor din Ucraina: Nu se poate ca, pe de-o parte să ai dreptul de-a muri pentru Ucraina, iar pe de alta, să nu ți se dea drept la învățământ în limba maternă

Avocatul Eugen Pătraș, unul dintre liderii comunității românești din Ucraina, a declarat că noua lege a minorităților adoptată de către Kiev este mai proastă decât cea din 1992. În cadrul interviului, Pătraș a spus că în ultimii 32 de ani, comunitatea românească a pierdut peste jumătate din școlile cu predare în limba maternă.

Vice-președinte al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Eugen Pătraș, a declarat că nu se poate aștepta sfârșitul războiului pentru a se discuta despre drepturile românilor, pentru că s-ar putea ca până la final, să nu mai existe această comunitate în Ucraina.

El i-a reamintit președintelui Zelenski că românii din Ucraina l-au votat în număr foarte mare, tocmai pentru că a promis că le va face dreptate.

„Când a candidat, Zelenski a promis să facă dreptate pentru toate etniile din Ucraina, pentru toate limbile de-aici și asta a dat o rază de speranță și comunității românești. Acesta este principalul motiv pentru care Românii din Ucraina l-au votat masiv pe actualul președinte.

Legea minorităților din 1992 era mai bună decât cea din 2022 și aici problema centrală este cea a educației în limba maternă.

Dreptul la învățământ nu poate fi restrâns într-un mod atât de arbitrar. În perioada lui Stalin, noi am avut învățământ în limba maternă. Nu ni se poate lua ceea ce noi am avut sute de ani. Din perioada austriacă, noi am avut școli românești. Iar Constituția (Ucrainei) spune că drepturile existente la data intrării în vigoare a Constituției nu pot fi restrânse, prin nicio lege. Iar legea educației vine și ne dă doar în procente, cu țârâita (educație în limba română).

Eugen Pătraș: În 1991 aveam 132 de școli românești și acum am mai rămas cu 60

Noi suntem în drept să ne așteptăm la o schimbare de atitudine a Ucrainei față de comunitatea românească. Nu se poate ca, pe de-o parte să ai dreptul de-a muri pentru Ucraina, iar pe de alta, să nu ți se dea drept la învățământ în limba maternă. Este o contradicție mult prea mare. Se impune o altă abordare. Dacă războiul se va transforma într-unul înghețat, care va dura zeci de ani, atunci lucrurile pot fi discutate și în timp de război. Renunțarea la „limba moldovenească” nu are nicio relevanță pentru desfășurarea războiului.

Ideea că rușii ar putea specula lucrul acesta pentru a incita la ură interetnică nu are niciun suport, nici științific, nici politic și nici juridic. În 1991 aveam 132 de școli românești și acum am mai rămas cu 60. Pierdem școli în ritm galopant, iar acest lucru trebuie spus răspicat și la Kiev și la București și structurilor europene.Despre anumite lucruri nu putem aștepta zeci de ani ca să vorbim, pentru că în zeci de ani o să dispară și comunitatea”, a spus Eugen Pătraș pentru Noua TV. În ceea ce privește drepturile religioase, Eugen Pătraș a declarat că românii nu se pot plânge din acest punct de vedere.

„În bisericile din localitățile românești slujbele se țin în limba română, avem doi episcopi români, avem patru protopopi români și avem un mitropolit român. Deci nu putem vorbi de o discriminare, constrângeri în cadrul Bisericii, ceea ce nu putem spune despre partea laică a lucrurilor.

Situația în școală, acolo unde statul administrează lucrurile. Mă refer, în primul rând la sistemul de educație”, a explicat domnia sa.

Eugen Pătraș este artizanul înființării Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzaki” din Cernăuți, organizație non-guvernamentală emblematică a românilor din Ucraina.

sursa: R3Media