Războiul după a cincea zi. O analiză de Cristian Negrea

Suntem onorati sa publicam de pe Facebook onsideratiile scriitorului Cristian Negrea dupa a cincea zi de razboi. Analizele dlui Cristian Negrea constituie, in opinia noastra, cea mai serioasă analiza pe.marginea razboiului din Ucraina. De aceea, vom publica zilele acestea intreaga serie dedicata, zilnic, comentarii de pe pozitii de specialitate a evenimentelor si oferirii unor prognoze credibile. (Redacția)

Dupa cum scriam ieri (si se pare ca am avut drepate) citez „La sud rusii au mai progresat, ocupand Melitopol si amenintand Mariupol, al treilea punct cheie, si dinspre sud. Aici rusii ar putea avea cel mai mare succes de pana acum, daca reusesc sa faca jonctiunea dintre trupele venite din Crimeea si cele din Donbass, Mariupolul ar putea fi izolat si inconjurat din toate partile, si atunci nu ar avea cum sa mai reziste (eventual cateva zile, avand in vedere rezistenta incapatanata de pana acum).”

Sunt stiri inca neconfirmate conform carora Mariupol ar fi fost inconjurat sau chiar ar fi cazut. Nu stim inca, dar faptul ca a fost inconjurat este aproape sigur, poate nu este real, sper ca nu, dar este foarte probabil. In acest caz, situatia ucrainenilor la est devine problematica, risca ca trupele lor ce sunt fixate in est, in Donbass, sa fie invaluite, singura solutie este sa fie evacuate spre vest, lasand o bucata destul de mare din est rusilor. Harkovul este amenintat de aceasta evolutie a frontului, piloanele de rezistenta din est sunt pierdute, iar Harkovul risca sa fie incercuit in cateva zile. Mai poate rezista, in lupte de strada, fiind al doilea oras ca marime al Ucrainei, Se poate incerca stabilirea unei linii defensive de la Harkov spre sud-vest, pana la Nipru, undeva la nord de Zaporoje, sau chiar la Zaporoje daca este recucerit printr-un contraatac rapid. Si aceasta linie poate fi doar temporara, putand fi invaluita de patrunderea rusilor de la nord de Harkov, dar suficienta pentru a evacua Harkovul pana nu e prea tarziu. Masuri dureroase, dar necesare. Dar inca nu e prea tarziu pentru a evita acest scenariu. Poate fi evitat in primul rand, daca Mariuoplul rezista, chiar incercuit. Daca rezista, si cu cat rezista mai mult, rusii nu vor avea suficiente resurse militare pentru a invalui fortele ucrainene din est, din fata Donbassului.

Si mai exista o chestiune esentia;la, nu stiu in ce masura ucrainenii au prevazut-o sau nu. Toate fortele aflate in conflict sunt desfasurate ca pe un semicerc, in interiorul semicercului sunt ucrainenii, in exterior, rusii, care preseasza in diferite puncte sa strapunga semicercul. Ucrainenii manevreaza pe linii interioare, rusii pe linii exterioare. Avantajul celui de pe linii interioare este ca are distante mai mici de acoperit pentru a sprijini punctele de rezistenta, fata de atacatorul care are distante mult mai lungi de acoperit, deci necesita o superioritate mare de forte si tehnica de lupta. Coarda pe care se sprijina semicercul este raul Nipru. Intrebarea de baza, de strategie militara elementara, este daca si unde si-au plasat ucrainenii rezervele. In mod normal, trebuie sa fie dispuse undeva catre centrul ariei sub forma de jumatate de cerc, de unde pot interveni la nevoie in orice directie pentru un contraatac care sa respinga inamicul in punctul in care dispozitivul defensiv cedeaza. Daca ucrainenii au dispuse astfel de rezerve unde trebuie, printr-un contraatac rapid pot sparge incercuirea Mariupolului si sa dea o grea lovitura rusilor. Repet, daca exista aceste rezerve si daca sunt pozitionate unde trebuie (in 1940 francezii pur si simplu nu le-au avut!). Si inca o conditie, restul frontului, celelalte puncte, KIev, Harkov si altele de mai mica importanta (impropriu spus, deoarece toate sunt importante, dar nu atat de cunoscute) ca si Cernikov sau la nord de Zaporoje, plus Mikolaev, spre Odessa, sa reziste.
Am mai spus ca nu am incredere in negocierile dintre rusi si ucraineni, de fiecare data rusii s-au folosit de acest rastimp sa isi consolideze fortele si sa atace prin surprindere, ca in 1992 Osetia, 1993, Abhazia, 1992 Transinistria si multe altele. Ca dovada, in timp ce la granita ucraineano-belarusa se discuta, rusii isi regrupau fortele pentru atac si au supus Kievul unor puternice bombardamente de artilerie. De nivelare, pentru a pregati terenul unei ofensive devastatoare.

Sa nu fiu rau inteles, nu vreau sa apar ca in povestea cu Petrica si lupul, deorece de fiecare data am zis ca noaptea urmatoare va fi foarte dificila, sau cea mai dificila. De data asta, chiar asa este. Ma bazez pe regrupari, pe bombardamentele de artilerie, plus au mai aparut doi factori. Primul este declaratia lui Zelenski, care spune ca noaptea urmatoare este decisiva, iar omul stie ce spune, este acolo, in teren. A doua, declaratiile unor oficiali americani, care acum doua zile spuneau ca doar 50% din fortele rusesti sunt in interiorul Ucrainei, iar astazi au revenit ca doua treimi din fortele rusesti grupate sunt in teritoriul Ucrainei. Deci, ofensiva decisiva. Mai mult de doua treimi nu au cum sa fie decat in cazuri disperate, mai este nevoie de logistica, mai sunt unitati necombatante, de mentenanta, dar doua treimi reprezinta concentrarea maxima de forte rusesti. Ofensiva decisiva.

Prin bombardarea nediscriminatorie a Kievului cu artileria, unde nu ai precizia necesara pentru a evita cladirile civile, Putin a aratat inca o data, daca mai era nevoie, ca este un criminal de razboi fara scrupule, care ar face orice ca sa evite caderea sa. Asa a facut si in 1999-2002 in Groznai, l-a tocat cu artileria, dar cui i-a pasat atunci, era un oras rusesc, iar marturiile erau prea putine, mijloacele de comunicare asijderea, sa nu uitam ca a fost acum 20 de ani. Putin nu va ceda, chiar daca va duce dupa el inca mii de morti, chiar si civili. Ciudata idee, de a reuni poporul ucrainean cu cel rus, distrugandu-l pe cel ucrainean. Sigur si-a pierdut ratiunea, cum crede ca dupa atatea victime, ucrainenii vor avea o parere pozitiva despre el.

Inca un ultim aspect. Vad ca multi se intreaba de unde si cum au ucrainenii o asemenea precizie in lovirea coloanelor blindate, cum reusesc sa doboare avioane si elicoptere, de unde aceasta siguranta si precizie. Este secretul lui Pollichinelle. De la NATO, toate informatiile le vin de la NATO. Adica nu numai munitia, armamentul de genul lansatoarelor Javelin sau dronele turcesti Bayraktar, plus armamentul, munitia si echipamentele ce vin, inclusiv din Romania. Dar in primul rand informatiile. Cum? Culegerea de informatii din spatiul si teritoriul NATO, nu numai prin sateliti, ci si in alte moduri. De exemplu, in nordul Botosaniului a fost instalat un sistem radar Gap Filler pentru a monitoriza activitatea in spatiul aerian al Ucrainei. Avioanele militare zboara in permanenta de-a lungul frontierelor NATO ale Ucrainei, inclusiv la noi, deasupra Maramuresului si Bucovinei. dar nu sunt doar F-16 cu rol de protectie a frontierei, ci si avioane AWACS de supraveghere si razboi electronic, cum ar fi E6-Prowler, de exemplu, care de la o altitudine de10-12000 de metri, culeg date, le transmit mai departe catre centrele noastre, care le disemineaza, le interpreteaza si le foloseste dupa cum considera de cuviinta. Iar parte din ele, esentiale, ajung unde trebuie si provoaca ceea ce vedem. Ucrainenii nu trag in orb, trag pe niste coordonate precise care le parvin ca din intamplare de la niste prieteni.

Sa nu credeti ca e marele secret militar care vi-l dezvalui eu aici, rusii stiu asta, NATO stie ca rusii stiu, si toti se fac ca nu se intampla nimic. Este reversul medaliei pentru Putin, in sensul ca opt ani a sustinut ca rusii nu sunt in Donbass, ca acolo sunt doar ucraineni care lupta impotriva regimului tiranic de la Kiev. Desi stia ca nu e asa, NATO stia ca nu e asa, iar Putin stia ca NATO stie ca nu e asa.

Cum am zis, reversul medaliei.