Nu vă atingeți de Radu Gyr! USR-Plus reia demersurile pentru schimbarea numelui străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca

Articol de Florin DOBRESCU

După ce nenumăratele solicitări ale Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România – “Elie Wiesel” de modificare a numelui străzii Radu Gyr, din Cluj Napoca, s-au dovedit a fi lipsite de temei și, în consecință, au rămas fără urmări, iată că o formațiune politică reia această solicitare în mod oficial. Este vorba despre USR-Plus, partid ai cărui reprezentanți s-au manifestat deseori cu ostilitate față de valorile naționale și creștine. „‘Reziștii” au depus la Primăria Cluj-Napoca o interpelare prin care cer din nou redenumirea străzii Radu Gyr.

Acuzațiile la adresa marelui poet al închisorilor comuniste sunt aceleași ca și până acum: că a fost legionar, dar și că ar fi fost “responsabil de eliminarea evreilor din teatrele și institutele culturale românești în 1940”.

USR Plus anunță că va “întreprinde toate procedurile necesare în acest sens la nivel de administrație locală”. Ei reproșează primarului Emil Boc că, în 2017, când pentru prima oară Institutul Wiesel a exercitat presiuni în vederea eliminării numelui lui Radu Gyr din nomenclatorul oficial Clujului, a retras proiectul respectiv de pe ordinea de zi a Consiliului Municipal, înainte de a fi fost dezbătut.

Ceea ce nu spune USR-Plus voi preciza eu, având în vedere că am inițiat la acel moment, în cadrul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, un protest public căruia i s-au alăturat, semnându-l, zeci de organizaţii civice, precum şi personalităţi marcante ale vieţii publice şi culturale românești. În mai puțin de 36 de ore de la publicarea sa pe un site de petiții publice, pe internet, protestul adunase adeziunile a peste 5.000 de cetățeni. O mare parte a lor erau clujeni. Semnăturile aveau să-i fie puse pe birou primarului Boc cu câteva minute înainte de începerea ședinței, ceea ce a determinat întregul Consiliu local să accepte retragerea de pe ordinea de zi a proiectului respectiv. O decizie, cred eu, democratică și de bun simț.

Nu pot să nu constat că USR-Plus se raliază practic poziției Institutului Elie Wiesel, a cărui conducere promovează, de ani de zile, o politică de denigrare a personalităților culturii românești, întreținând în societatea românească o atmosferă tensionată, generatoare de resentimente și chiar de antisemitism, de natură a aduce grave prejudicii imaginii României în lume. De altfel, reclamațiile celor de la INSHR-EW au apărut într-un raport al Departamentului de Stat al SUA, dedicat drepturilor omului și publicat anul trecut, în care – în subsecțiunea dedicată antisemitismului – se menționează că, la Cluj, o stradă poartă numele lui Radu Gyr, care „a fost comandant și ideolog antisemit al mișcării legionare fasciste condamnat pentru crime de război.” Este cazul să mai menționăm că Mișcarea Legionară nu a fost inclusă de comisia de anchetă penală a Tribunalului de la Nurnberg pe lista organizațiilor fasciste din Europa, membrii săi nefiind extrădați din Occident, asemenea militanților celorlalte organizații naționaliste? Sau că legionarii s-au bucurat de protecția statelor occidentale, conducerea legionară colaborând cu serviciile secrete americane, franceze și britanice, în proiecte îndreptate împotriva Uniunii Sovietice, așa cum au fost parașutările de insurgenți din 1951-1953? Ori că Radu Gyr nu a fost condamnat pentru crime de război?

Oare cum este posibil ca o instituție a statului român să dezinformeze Departamentul de Stat al SUA, aducând prejudicii însuși imaginii statului român?

Dar realizează domnii de la USR-Plus la ce fel de jocuri se raliază, susținând acum demersul de altfel eșuat al Institutului Wiesel?

Este bine de știut și faptul că Radu Gyr nu a fost, așa cum se spune în comunicatul USR-Plus, vinovat de eliminarea evreilor din teatre și instituțiile de cultură. Acest lucru s-a întâmplat în toate țările ajunse în sfera de dominație a Germaniei hitleriste, iar România, părăsită de aliați și intrată și ea sub această dominație pentru a se salva de ocupația sovietică, nu putea face excepție. Dar în nici o țară ocupată sau aliată cu Germania nazistă, în acei ani, nu a fost înființat un teatru evreiesc, așa cum s-a întâmplat la București, datorită lui Radu Gyr, pe atunci director general al teatrelor în timpul regimului național-legionar. Înființarea Teatrului evreiesc „Barașeum” a fost un gest de omenie, prin care s-a putut asigura pâinea atâtor evrei eliminați din teatre și ajunși muritori de foame.

Cred că sunt în asentimentul numeroșilor urmași ai luptătorilor anticomuniști, participanți la Rezistență și pătimitori în temnițele regimului totalitar, reuniți în jurul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, atunci când voi atrage atenția că Radu Gyr a fost cel mai strălucitor poet al temnițelor comuniste, creațiile dale de detenție, memorate și răspândite în condiții deosebit de grele, prin alfabetul Morse, în întregul Gulag românesc, constituind un sprijin sufletesc pentru mii și mii de nefericiți cărora le-a dat puterea de a mai rezista foamei, frigului și terorii.  Pentru toți deținuții politici, indiferent de orientarea lor politică, Radu Gyr a reprezentat un simbol deopotrivă îndrăgit. Însăși Asociația Foștilor Deținuți Politici din România a venit în apărarea memoriei lui Radu Gyr, anii trecuți, la o altă tentativă de schimbare a denumirii străzii din Cluj.

Realizați, domnilor de la USR-Plus, ce sacrilegiu tocmai ați comis? Înțelegeți că nu vă luptați doar cu Radu Gyr, ci cu toți acei trecuți prin închisorile comuniste, cu ei și cu urmașii lor?

Cât de mult puteți urî această țară, acest popor român, încât să pălmuiți efigiile sale cele mai scumpe, înnobilate de suferință? 

Și când veți înțelege oare că armonia și toleranța în societate nu se pot obține printr-un război absurd cu Memoria, cu numele străzilor sau cu statuile, eliminând figurile de seamă ale istoriei și culturii unei națiuni pe criteriul apartenenței politice?