S-a născut în 1895 în comuna Lancrăm din judeţul Alba, al nouălea copil în familia unui preot. Urmează clasele primare la şcoala germană iar pe cele secundare la liceul Andrei Şaguna din Braşov. Urmează Facultatea de Teologie din Sibiu (1914 – 1917) şi Facultatea de Filosofie de la Viena.
În 1920 îşi ia doctoratul la Viena cu teza Cultură şi cunoştinţă.
Din 1926 este ataşat, secretar şi consilier de presă al Ministerului de Externe la Berna, Viena, Varşovia. A fost ministru plenipotenţiar la Lisabona.
În 1937 este ales membru al Academiei Române cu discursul de recepţie Elogiul satului românesc. Din 1938 este profesor la Universitatea din Cluj până în 1948, când este exclus de la catedră şi din Academie.
Face parte din 1937, împreună cu fratele său din asociaţia Prietenii legionarilor, iar în 1940 era încadrat în Mişcarea Legionară la Sibiu. Drama sa istorică Avram Iancu (1934) a fost dedicată lui Corneliu Codreanu.
A fost propus de academia suedeză pentru premiul Nobel, dar candidatura sa a fost blocată de autorităţile comuniste din România.
Hărţuit de Securitate, trăieşte retras până în 1961 când se stinge din viaţă la clinica din Cluj.
OPERA FILOSOFICĂ:
Trilogia culturii
Trilogia cunoaşterii
Trilogia valorilor
Gândirea românească în Transilvania
Aforisme
OPERA LITERARĂ
Poemele luminii
Paşii profetului
La curţile dorului
Lauda somnului
PIESE DE TEATRU
Zamolxe
Meşterul Manole
Avram Iancu
Faust (traducere)
