Slujbă de pomenire a luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman la Răchițele, la mormântul lui Teodor Şuşman
Pe 1 februarie 2020, Asociația Clubul Monarhistilor Clujeni i-a comemorat pe luptătorii anticomuniști din Grupul Șușman. Evenimentul s-a desfășurat în Comuna Margau la Troița Susmanilor.
”A fost o zi în care am incercat sa redescoperim și să intelegem sensul curajului, al eroismului, al libertății, al rememorării” a declarat istoricul clujean Cornel Jurju.
Peste 100 de persoane au participat, sâmbătă, în comuna Mărgău, județul Cluj, la o slujbă de pomenire a eroilor anticomuniști din Grupul Șușman, împușcați de Securitate în februarie 1956, după ce au fost căutați în munți peste 10 ani, potrivit Mediafax.
Călin Roșu, organizator al manifestării, din partea Asociaţiei Clubul Monarhiştilor Clujeni, a declarat, sâmbătă, că jertfa eroilor anticomuniști pentru libertate trebuie cunoscută generaţiilor românilor de astăzi.
„Am organizat o slujbă de pomenire a luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman în comuna Mărgău, la mormântul lui Teodor Şuşman. Au participat peste 100 de persoane din județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj, și multe rude ale unor foști eroi din Grupul Șușman, printre care și un nepot al lui Teodor Șușman, dar și preoți, istorici și foști deținuți politici. Au fost depuse coroane de flori și au fost ținute discursuri despre activitatea Grupului Șușman. Credem că jertfa lor pentru libertate nu trebuie să ne lase indiferenţi și nu vrem să se risipească în uitare, ci trebuie cunoscută generaţiilor românilor de astăzi”, a spus Roșu.
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, a declarat, la rândul său că un astfel de parastas a fost necesar pentru a nu se pierde memoria eroilor din Grupul Șușman.
„Atâta timp cât, în patrie, eroii nu vor fi cinstiți, patria se va îndrepta într-o direcție greșită. Grupul Șușman a fost foarte important pentru mișcarea anticomunistă din anii 1950, cum au fost și altele. Toate aceste grupuri au avut o mare importanță pentru că au demonstrat unei lumi întregi că în această țară nu toți am fost niște lași și niște lingăi ai PCR. Au existat bărbați și femei care, atunci când a fost vorba de salvarea demnității acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut a fi prea mult”, a spus Bjoza.
Organizatorii manifestării au subliniat că în 2 februarie 1958 doi tineri frați, Teodor şi Avisalon Şuşman, mureau cu arma în mână, într-o şură din cătunul clujean Tranişu, asediată şi apoi incendiată de trupele Securităţii.
Sursa: NapocaNews