Sub un soare blând pentru luna ianuarie, a 83-a comemorare a jertfei legionare de la Majadahonda a adunat cu speranță și pioșenie aproximativ 300 de români și spanioli, sâmbătă 11 ianuarie. Anul acesta se împlinesc și 50 de ani de la inaugurarea, la 13 septembrie 1970, a monumentului Moța-Marin, cel mai măreț ansamblu monumental dedicat exilului românesc.
O atât de veche tradiție comemorativă (prima comemorare a avut loc la 13 ianuarie 1941), ,acest act nu e apanajul vreunei asociații sau grupări, manifestările desfășurându-se sub coordonarea Asociatiei pentru custodierea monumentului Moța-Marin.
Evenimentul de anul acesta a debutat cu o slujbă religioasă de pomenire a martirilor legionari, făcută de preotul Marius Vișovan. A urmat un scurt discurs, în limba spaniolă, al distinsului preot, acesta evidențiind unicitatea jertfei legionare de la Majadahonda și trăinicia prieteniei naționaliste româno-spaniole în perpetuarea jertfei. A urmat la cuvânt reprezentantul Fundației Geoge Manu din Spania, dl Călin Gabor, care a făcut precizări importante privind istoria monumentului și a jertfei legionare.
Reprezentantul Fundatiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl ing. Sorin Olariu, a citit un mesaj din partea comandantului legionar Dan Boghiu, ultimul membru în viață al Consiliului Politic al Mișcării Legionare (desemnat de Horia Sima prin Comunicatul nr. 4 din 1970 în Comitetul de construcție a Monumentului de la Majadahonda. Mesajul, deosebit de documentat din punct de vedere istoric, cât și autorizat, al posesorului celui mai înalt grad și celei mai înalte funcții legionare din prezent, a reprezentat o istorie a luptei pentru realizarea monumentului, dificultăților de strângere a fondurilor necesare construcției,obținerii terenului și realizării efective a ansamblului monumental. Totodată, a fost transmis și un apel la perpetuarea comemorarii anuale, așa cum a fost ea rânduită de înaintașii exilului legionar, în frunte cu Comandantul Horia Sima,Mircea Dimitriu,Gheorghe Costea, DumitruCrețu, Nicolae Roșca și mulți alți români din „exilul amar”, pentru păstrarea monumentului și perpetuarea Cultului de la Majadahonda fără compromisuri partinice sau deviații.
În partea a doua a mesajului lui Sorin Olariu, s-a evidențiat strădania românilor din țară si diaspora pentru plătirea anuală, de 7 ani încoace, după plecarea în veșnicie a lui Nae Rosca, a impozitului aferent terenului pe care este amplasat monumentul, în contextul dificil al luptei cu corectitudinea politică și marxismul cultural. Întregul mesaj a fost tradus în limba spaniolă de camaradul Eduard Herea din Valencia.
Ultima cuvântare a fost cea a lui Miguel Menendez Pinar, nepotul fostului deputat franchist Blas Pinar, un prieten deosebit al românilor legionari din Spania și presedinte al Asociației pentru custodierea monumentului legionarilor români de la Majadahonda. Acesta a mulțumit tuturor participanților la comemorare, în mod deosebit celor care au contribuit material la menținerea monumentului și perpetuarea comemorării anuale. El și-a exprimat hotărârea continuării luptei împotriva atacurilor Stângii neomarxiste care și-a propus să șteargă istoria creștină a Spaniei și să falsifice istoria războiului civil din 1936-1939.
A urmat intonarea de către întreaga asistență – români și spanioli – a imnului Falangei spaniole – Cara al Sol -, precum și a Imnului legionarilor căzuți și Imnului Tinereții Legionare.
Nouă, celor prezenți la Majadahonda, celor din țară și din diaspora, ne revine îndatorirea de onoare a conservării monumentului și păstrării terenului pe care se află, precum și cea a perpetuării nealterate a comemorării și a ceea ce se numește „cultul de la Majadahonda”, în condițiile provocărilor politice actuale, în deplină unitate de acțiune și credință.
A relatat ing. Sorin Olariu, reprezentantul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu
