28.10.1949. După 70 de ani… Aplauze pentru un învingător: GHEORGHE NICHIFOR și GARDA NAȚIONALĂ.
28 octombrie 1949. Acum 70 de ani, la vârsta de 17 ani, GHEORGHE NICHIFOR era arestat de Securitate și adus la Fortul 13 Jilava. Era liderul unei organizații clandestine de rezistență anticomunistă alcătuită din elevi de liceu, fără apartenență politică decât cea anticomunistă, numită Garda Națională. La Jilava avea să petreacă, alături de camarazii săi, următoarele 7 luni, pe tot parcursul anchetei și până la procesul unde a primit o condamnarn de 7 ani. 7 ani în temnițele comuniste însemna cu totul altceva decât 7 ani pur și simplu.
Sâmbătă 26 octombrie 2019, l-am avut, ca în fiecare an, pe dl Gheorghe Nichifor alături de noi, la pelerinajul dedicat comemorării eroilor parașutați de aviația militară americană și executați în 1953.
Povestea sa de viață a fost ascultată de un publlic numeros, între care mulți liceeni di Ploiești, dar și din București, în ochii cărora am văzut licăr de lacrimi.
În celula unde a fost adus exact acum 70 de ani și unde a împărțit priciul, tineta și hrana mizeră cu somități ale științei și vieții publice românești, am amplasat un panou care va vorbi mereu vizitatorilor Fortului 13 Jilava despre această organizație anticomunistă de elevi, despre Gheorghe Nichifor și camarazii săi adolescenți. Din fotografiile de pe panou, fotografii făcute la Securitate, după arestarea lor, privesc cu ochi speriați dar demni, emanând o maturitate gravă, tinerii de atunci… Băieți și fete care nu prărsiseră cu totul copilăria și care, în acei ani de cruntă restriște pebtru o țară ocupată, nu se gândeau la distracții, ci la Patrie, Dumnezeu și Libertate. Zeci de mii de manifeste realizate ingenios de copiii din Garda Națională au umplut Bucureștiul și orașele țării în anii 1948-1949. Pe vremea aceea de frică și teroare, astfel de manifeste aveau darul de a menține în sufletele oamenilor nădejdea și puterea de a rezista. Poporul român nu se predase. Dar piroane noi se pregăteau pentru crucificarea sa…
Ne adresăm, în primul rând, elevilor de astăzi. Adolescenților, tinerilor care se bucură nestingherit de beneficiile libertății depline. Să nu uite că, acum 70 de ani, adolescenți asemenea lor luau calea Golgotei, cu lanțuri grele la mâini și la picioare. Pe fiecare din ei i-a așteptat o cunună de spini, undeva, pe crucea pe care era răstignit neamul întreg… ![]()
Dar prin ei, România a continuat să existe. Prin ei a fost posibil să existăm azi.
Dar prin ei, România a continuat să existe. Prin ei a fost posibil să existăm azi.Ne-am întrebat dacă poți să aniversezi arestarea și coborârea în Infern a cuiva… Dacă se numește aniversare sau mai degrabă comemorare… Am socotit însă că orice coborâre la Iad urmată de Înviere nu poate fi decât sărbătoare. Pentru că rostul ei este unul mântuitor.
Așa că i-am cântat lui Gheorghe Nichifor „Mulți ani trăiască!”
La mulți ani binecuvântați, așadar, domnule Gheorghe Nichifor!
Cu mugurii vietii crescuti in piepturi,pline
De dragoste de tara si de libertate
Cu gandurile si cu dorurile de mai bine
S-a inaltat un un astru pe stancile Carpate.
Si stralucirea lui se-ninde vazut pe nestiute
In miile vlastare sclipind tacut,pe infundate,
Urmasii unui clocot a spiritelor mute,
Vulcanul unui neam cu un destin in noapte
Si-asa mocnind si strans de chingile haine
A hulpavelor bestii ce dau avid din ghiare
Se va-ntrupa Mesia in vin si-n alba paine
Ce va salva sperantele din fiare.