Irod Antipa, sau simplu Irod, cum este amintit în Evanghelie, a fost un conducător politic al regiunilor Galileea și Pereea, în vremea împăratului roman Tiberius. Cu toate că domnia lui, sau mai bine spus guvernarea lui, a durat aproape 41 de ani, el a rămas cunoscut pentru uciderea prorocului Ioan Botezătorul.
Relatarea evanghelistului Marcu (cap. 6, 14-30) este destul de cuprinzătoare, încât să înțelegem motivele din spatele acestei execuții.
Irod, sub influența alcoolului și „drogat” de sexualitatea dansului fiicei vitrege, face o promisiune în fața supușilor, promisiune pe care, chiar dacă o regretă, o respectă.
Motivul? Avea un brand de apărat și de promovat, acela de conducător bun care-și ține promisiunile.
Dacă ne grăbim să-l judecăm pe Irod pentru fapta sa, trebuie să înțelegem că modul lui de acțiune este actual și azi. În societatea democrației modern-consumiste, brandul bate conștiința.
Un exemplu? Ideologia corectitudinii politice a devenit azi un brand al omului de succes modern. Sub această modă, conștiința este „dresată” să nu acuze, să nu analizeze derapajele de la morala creștină.
Ne întoarcem la Irod. Îi plăcea de Ioan Botezătorul. „Se temea de Ioan, știindu-l om drept și sfânt, și îl ocrotea; și când îl asculta, sta mult pe gânduri și era bucuros să îl asculte.” Totuși, în fața supușilor părerile personale nu contează atât cât cuvântul oficial, chiar dacă astfel manifestă o intenție păcătoasă. Irod și-a păstrat brandul de conducător just, dar și-a executat conștiința, el fiind de fapt cel care și-a pierdut capul.
Pr. Claudiu Boia, parohia Fildu de Mijloc,
sursa Știri pentru viață
