Poliţia Gândirii? U.E. se pregătește să instaureze cenzura; FaceBook, Google+, YouTube,  Microsoft, Instagram, Snapchat și Dailymotion deja s-au conformat.

Noua cenzură la nivel European şi chiar mondial se numeşte „Hate Speech” şi nu este un scenariu a la George Orwell. Comisia Europeană anunţa triumfal „Combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online” prin aşa-numitul „Cod de conduită al UE” care chipurile „asigură un răspuns rapid” la aceasta problemă.

Şi încă o dată aflăm că România, ultima ţară din UE, în multe aspecte, este prima la cenzură. Comisia se făleşte „În România,  peste 90% din mesajele instigatoare la ură raportate în mediul online au fost șterse, comparativ cu 53% în mai 2017.  „

„Cea de a patra evaluare a Codului de conduită al UE arată că această inițiativă a Comisiei dă rezultate bune.  În România,  peste 90% din mesajele instigatoare la ură raportate în mediul online au fost șterse, comparativ cu 53% în mai 2017. “

“La nivelul Uniunii Europene, companii din domeniul IT evaluează 89  % din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore, iar 72  % din conținutul considerat a fi un discurs ilegal de incitare la ură este eliminat, comparativ cu situația din 2016, când a fost lansat Codul, procentajul fiind atunci de 40  % și, respectiv, de 28  %. Cu toate acestea, companiile trebuie să își îmbunătățească feedbackul către utilizatori.  „ Citeste mai mult [(AICI)]

Egalitate egalitate dar nu pentru căței

 Evident este înţeles de la sine că mesajele anti-romaneşti nu se pun la socoteală. Tot ce ţine de propagandă anti româneasca de genul „ca la noi la nimeni” sau care sugerează că romanii sunt toţi beţivi, hoţi şi curvari sunt binevenite. Propaganda maghiară care spune că romanii sunt „imigranţi veniţi în Ardeal” şi care ar trebui izgoniţi, este primită cu multă îngăduinţă. Propaganda împotriva Bisericii Ortodoxe este chiar recomandată.

 Am vorbit în trecut cum FaceBook-ul tolerează mesajele xenofobe anti-româneşti ale extremiştilor maghiari, sau chiar adevărate campanii revizioniste. Dar poate şi mai grav este cum sunt acceptate şi chiar promovate mesajele anti-ortodoxe. Tot ce ţine de poze cu babe care se roagă, luate de pe situri ruseşti, cu texte anti-crestine (traduse şi ele din rusă), despre care se spune că ar fi din România, este ignorat de cenzură.

Imaginea cu „spitalul din Dubai” care incita la ură împotriva ortodocşilor, că vezi Doamne că fac referendum sau construiesc o catedrală în loc să facă spitale, nu este luat în considerare.

Lucruri similare sunt semnalate şi din alte ţări, un mesaj care instiga la uciderea „albilor”este semnalat de utilizatori către FaceBook ca fiind inadecvat iar FaceBook răspunde că nu încalcă standardele comunităţii. Acestea sunt doar o mică parte din problemele create de neinspirata folosire a conceptului de „ură” care este extrem de interpretabil.

„Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat:

„Pe lângă faptul că reprezintă o infracțiune, discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online sunt și o amenințare la adresa libertății de exprimare și a angajamentului democratic. În mai 2016, am inițiat Codul de conduită privind discursurile de incitare la ură din mediul online, pentru că era imperios să contracarăm acest fenomen. Astăzi, după 2 ani și jumătate de la lansarea codului, putem afirma că am găsit abordarea potrivită și am stabilit un standard în întreaga Europă privind modul în care poate fi soluționată această problemă gravă, asigurând, totodată, protecția deplină a libertății de exprimare. ”

UE si Poliţia Gândirii

 Aflam cu îngrijorare de înfiinţarea unei politii a gândirii care deşi nu se numeşte încă aşa, are toate caracteristicile celebrei instituţii din romanul lui George Orwell. Astfel s-ar fi creat ocoaliţie monstruoasă între „societăți civile, autoritățile naționale și platformele IT „ să controleze fenomenul.

 Povestea cu societatea civilă a început să capete sens, în România (şi nu numai), abia după ce au avut loc acţiuni civice de amploare. La încheierea unor serii de proteste la Guvern şi Preşedinţie au fost invitate în câteva rânduri, anumite ong-uri. Acela a fost momentul când mulţi şi-au dat seama de ce în timp ce unii protestau cu o întreagă recuzita (steaguri, tobe, fluiere, etc) alţii îşi înregistrau, ong-uri, fundaţii, partide. Astăzi, respectivii, ies cu ele la înaintare şi participa la cenzură. ( se auto definesc ca societate civila )

„Chiar dacă societățile de IT elimină conținutul ilegal într-un ritm din ce în ce mai rapid, acest lucru nu duce la o suprimare excesivă: rata de eliminare indică faptul că analiza conținuturilor efectuată de către societățile respective continuă să respecte libertatea de exprimare. În plus, grație codului, s-au creat parteneriate între organizațiile societății civile, autoritățile naționale și platformele IT cu privire la activități educaționale și de sensibilizare a publicului larg. „

(spune UE )

Mic Istoric:

In anul 2018 patru noi societăți au decis să adere la „cod” anume: Google+, Instagram, Snapchat și Dailymotion. De curand si platforma frantuzeasca de jocuri Webedia (jeuxvideo.com) și-a anunțat, participarea.

Totul a început cu “Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobe” (Measures to combat all forms of intolerance) care cuprinde o serie de măsuri pentru combaterea urii:

• a) Măsuri de combatere a tuturor formelor de intoleranţă (Measures to combat all forms of intolerance).
• b) Măsuri precise (ţintite) de răspuns la ura online (Targeted measures to address online hatred),
• c) colectare şi schimb de informaţii ( Collection and exchange of information ).

În momentul de faţă U.E. are un grup la nivel înalt de „Combatere a rasismului, xenofobiei şi alte forme de intoleranţă” (A EU High Level Group on combating racism, xenophobia and other forms of intolerance). Printre obiectivele acestui grup se afla şi „Combaterea discursului de ură online „countering hate speech online”. Aceasta ar urma să se facă prin implementarea unui „Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online” la care să adere cât mai multe companii.

 Astfel în mai 2016 (a se reţine anul) pentru a reacționa la proliferarea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, Comisia Europeană și patru mari companii de IT(Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat un asemenea cod.

La 28 septembrie 2017, Comisia a adoptat o comunicare ce oferă orientări pentru platformele de internet cu privire la procedurile de notificare și de intervenție vizând combaterea conținutului ilegal din mediul online. Această comunicare stabilea o serie de principii destinate platformelor online pentru a pune la cale lupta împotriva conţinutului ilegal în colaborare cu autorităţile statelor membre şi alte părţi interesate.

Scopul declarat

Scopul, declarat este de a facilita și de a intensifica punerea în aplicare a bunelor practici pentru prevenirea, detectarea, eliminarea și dezactivarea accesului la conținut ilegal. Astfel se doreşte asigurarea eliminării eficientă a conținutului ilegal, creșterea transparenței și protecția drepturilor fundamentale online.

Importanța combaterii discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, precum și necesitatea de a continua colaborarea pentru punerea în aplicare a Codului de conduită se numără printre principalele aspecte evidențiate în acest document de orientare.

O recomandare a Comisiei privind măsurile pentru combaterea eficientă a conținutului online ilegal a fost publicată la 1 martie 2018. Aceasta conține două părți: o parte generală privind măsurile aplicabile tuturor tipurilor de conținut ilegal și o parte specifică ce abordează acțiunile speciale pe care platformele ar trebui să le întreprindă pentru a combate conținutul cu caracter terorist. În ceea ce privește normele aplicabile tuturor tipurilor de conținut ilegal, recomandarea include proceduri mai clare de notificare și de intervenție, instrumente mai eficiente și tehnologii proactive, garanții mai solide pentru asigurarea drepturilor fundamentale, o atenție deosebită acordată companiilor mici și o cooperare mai strânsă cu autoritățile.

Conținutul ilegal fiind definit de această dată ca: „orice informație care nu este în conformitate cu dreptul UE sau cu dreptul intern al unui stat membru”. Adică: „conținutul cu caracter terorist, materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, discursurile de incitare la ură”.

Astfel sub un cadru aparent de combaterea unor infracţiuni este introdusă subtil pedepsirea sentimentului de „ură”. Nu ştim cum poate fi măsurată ura, nu am găsit metodologia măsurării acestui sentiment în niciun document UE. Interesant este că dacă UE poate măsura ura atunci viceversa ar trebui de asemenea să fie valabilă. Ar fi fascinant să vedem cum UE măsoară şi clasifică dragostea.

Concluzie:

 Observăm că platformele online au manifestat o mare libertate până în momentul în care au reuşit să atragă un număr critic de utilizatori. Odată ajunse la sute nu milioane sau chiar miliarde de utilizatori, a început eliminarea conţinutului “incorect politic”. Astfel masele vor fi supuse doar la informaţii “corect politic”.

sursa: Războiul Informaţional