Luptătorii anticomuniști din Munții Făgăraș, comemorați la Sâmbăta de Sus. Cum au decurs Zilele Rezistenței la ediția a 10-a.

Cea de-a 10-a ediție a Zilelor Rezistenței s-a desfășurat în perioada 19-21 iulie 2019, în ambianța paradisiacă a Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. Organizate de un deceniu încoace de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, seria de manifestări dedicate Rezistenței anticomuniste s-a bucurat și în acest an de prezența unor personalități de prestigiu ale lumii științifice și universitare, precum și de prezența unor foști deținuți politici – din ce în ce mai puțini și mai împovărați de ani – și urmași ai acestora. Tineri din toate colțurile țării s-au adunat sub streașina Munților Făgărașului, în jurul memoriei celor care, la cumpăna veacului trecut, au îndrăznit să se opună comunismului ateu și antiromânesc.

Ca în fiecare an, totul a debutat vineri dimineață, cu o drumeție pe Valea Sâmbetei, până la chilia săpată în stâncă a părintelui Arsenie Boca, excursie coordonată de camaradul Florian Cristache, luptător rănit în Revoluția din 1989, iar seara cei interesați au putut viziona, la Academia Ortodoxă, filme documentare realizate de regizorul Nicolae Mărgineanu și de Lucia Hossu Longin.

Sâmbătă, totul s-a desfășurat sub semnul Sf. Ilie Tesviteanul, proorocul ales ca patron al Rezistenței armate făgărășene. Simpozionul denumit „1944-2019 – 75 de ani de rezistență națională” s-a bucurat de prezența unor istorici de prestigiu. Dezmințind prin vigoare și șarm vârsta de 91 de ani, profesorul Radu Ciuceanu, unul din ultimii supraviețuitori dintre cei care au participat efectiv la acțiuni de rezistență armată în anii 1945-1948, fost deținut politic timp de 15 ani, trecut prin iadul reeducărilor prin tortură de la Pitești, fondator și director al Institututlui Național pentru Studiul Totalitarismului de sub egida Academiei Române, a susținut o comunicare în care a analizat, comaparativ, rezistența armată de pe cei dpi versanți, sudic și nordic, ai Munților Făgărașului.

Au urmat comunicări care prin conținutul lor au stârnit interesul sălii, exprimat de public prin unele momente de real entuziasm. Dl Tiberiu Costăchescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu, a susținut prelegerea „Trei pătrimi de veac peste satul românesc plin de doruri și fără rosturi”. Dl Sorin Olariu, cercetător neobosit al istoriei recente, a vorbit despre inițiativa Guvernului de la Viena și a Armatei Naționale din 1944-1945, sub conducerea lui Horia Sima, ca prime forme de rezistență anticomunistă, precum și de operațiunile de parașutare de către CIA a unor luptători anticomuniști români, în perioada 1951-1953. Profesorul universitar Corvin Lupu, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu, a susținut interesanta comunicare intitulată „Mișcarea de rezistență sub presiunea luptei de clasă”. A urmat dl Marian Cojoc, profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanța, care a vorbit despre rezistența anticomunistă manifestată în satul românesc, cu precădere în regiunea Dobrogei. În fine, sesiunea de comunicări a fost închisă de istoricul Corneliu Ciucanu, doctor în Istorie, cercetător ştiinţific la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române – filiala Iași, care a analizat lupta anticomunistă românească din perioada interbelică.

După pauză, a urmat sesiunea dedicată mărturisitorilor luptei anticomuniste și urmașilor acestora. Bineînțeles prezența profesorului Radu Ciuceanu, un document viu, martor implicat al cumplitei istorii recente, a făcut obiectul unui dialog în care domnia sa a putut răspunde unor întrebări legate de activitatea sa în operațiunile Mișcării Naționale de Rezistență din Oltenia, în care a activat în perioada 1945-1948, precum și anchetele dure prin care a trecut, după arestare, inclusiv cele ale NKVD.

Deosebit de interesante au fost comunicările ținute de dr Galina Răduleanu, medic psihiatru, fiica preotului Boris Răduleanu, deținută politic, care a coborât de astă dată în mijlocul problemelor acute cu care se confruntă societate românească, și cea a doamnei Maria Trifan – fiica prefectului legionar de Brașov Traian Trifan, inițiatorul liniei mistice de rezistență în temnițele antonesciene și comuniste, mărturisirea domniei sale stârnind o profundă emoție în rândul auditoriului.

Ultima zi a manifestărilor a fost dedicată, ca de obicei, comemorării anuale a luptătorilor în rezistența armată anticomunistă din Munții Făgărașului. Este o tradiție care dăinuie din 1995 încoace, de când Ion Gavrilă Ogoranu și ceilaklți supraviețuitori ai Rezistenței, împreună cu urmașii celor căzuți în lupte sau în temnițe, au inaugurat monumentale cruce de marmură ridicată în amintirea lor. De atunci, în prima duminică după Sf. Ilie (atunci când sărbătoare nu cade chiar în zi de duminică), se strâng sub streașina mănăstirii Brâncoveanu toți cei ce poartă în suflete pe martirii care au scris aici, în munții Făgărașului, una dintre cele mai eroice pagini din istoria acestui popor.

Alături de urmașii celor căzuți în Rezistență s-au aflat și deținuți politici, dar și numeroși tineri purtând costume  tradiționale ori tricouri cu efigia lui Ion Gavrilă Ogoranu, și chiar copii. Postați în jurul crucii, ei au fluturat drapele tricolore, în timp ce un sobor de preoți de la mănăstirea Brâncoveanu a oficiat slujba de pomenire a eroilor.

Au vorbit, pe rând, Coriolan Baciu – președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, Octav Bjoza – președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și subsecretar de stat cu problemele luptătorilor anticomuniști, Marc Antoniu – istoric, unul dintre discipolii lui Ogoranu și Florin Dobrescu – secretarul fundației ce poartă numele marelui erou.

Întreaga manifestare s-a încheiat cu hotărârea exprimată de toți cei prezenți, de a continua și în viitor să se întâlnească, în preajma zilei Sf Ilie, la Sâmbăta de Sus, întru amintirea Rezistenței armate anticomuniste din Munții Făgărașului.

Biroul de presă al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu