Un număr de 62 de organizații non-guvernamentale au depus vineri, 8 martie 2019, la sediul Administrației Prezidențiale, un memoriu prin care își exprimă obiecțiile legate de controversatul proiect al președintelui Klaus Iohannis, „România Educată”, ce se dorește a fi implementat la nivel național în România.
Inițiat de Alianța Părinților din România, memoriul critică, cu argumente solide, proiectul lui Klaus Iohannis.
Susținută de 62 de asociații importante din România, acțiunea atacă șase puncte sensibile ale proiectului:
„Alianţa Părinţilor din România, organizaţie națională care are drept scop apărarea, promovarea și întărirea drepturilor părinților din România, precum și implicarea decisivă și responsabilă în procesul educației copiilor și tinerilor, conform valorilor morale, filozofice și de credință ale părinților acestora, atrage atenţia asupra unor prevederi ale programului „România educată”, program inițiat de Președintele României şi aflat în dezbatere publică. Observaţiile noastre vizează următoarele aspecte:
- ŞCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI
- EDUCAŢIA PARENTALĂ
- IDEOLOGIA DE GEN
- OBLIGATIVITATEA VACCINĂRII
- FOLOSIREA TEHNOLOGIEI
- PROMOVAREA DIVERSITĂŢII ÎN ŞCOLI
Însoţim obervaţiile noastre de un set de propuneri, menite să îmbunătăţească atât procesul instructiv-educativ, cât şi relaţia profesor – elev – părinte. Totodată, solicităm iniţiatorilor proiectului „România educată”, lămurirea terminologiei folosite în mod evaziv, pentru definirea obiectivelor şi acţiunilor propuse precum și operaționalizarea conceptelor menționate în proiect.
- ŞCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI
În documentul „Viziune şi strategie 2018 – 2030”, capitolul „Structura sistemului educaţional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educaţie din anul 2030 conform scenariului 1- Învăţământul primar”, pag. 18 se face următoarea referire la învăţământul primar:
„Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani.”
Observaţii:
- Argumentele curente pentru scăderea vârstei de începere a școlarizării nu au un suport științific concludent, așa cum recunosc o serie de rapoarte de cercetare din Irlanda de Nord și Anglia (țări europene cu cea mai scăzută vârstă de școlarizare, 4 ani), dar și pe plan mondial. (C. Perry, 2011; C. Sharp, O’Donnell, 2007, S.P. Suggate, 2009)
- Cercetările recente evidențiază efecte negative semnificative ale angajării premature a copiilor în activități de învățământ instituțional, în special în cele de tip formal. De exemplu, Terman Life Cycle Study din SUA, un studiu longitudinal desfășurat pe perioada a peste opt decenii, arată că, în medie, școlarizarea timpurie este asociată cu „rezultate mai slabe, inclusiv pregătire mai slabă la matematică, educație mai scăzută în ansamblu, anumite dificultăți la mijlocul vieții, consum mai mare de alcool și o mortalitate mai mare.” (M. Kern & S. Friedman, 2009; S. Friedman, 2011) Autorii acestui studiu conchid că maturitatea psihologică și gradul general de pregătire pentru situația școlară, iar nu inteligența și vârsta, sunt factorii relevanți pentru a decide când ar trebui copiii să meargă la școală. De asemenea, alte studii scot în evidență scăderea motivării de a citi și o înțelegere mai slabă a textelor la copii care încep mai timpuriu (5 ani) să învețe să citească. (S.P. Suggate, E. Schaughency & E. Reese, 2013)
- Studierea tipurilor de relații între copii și părinți în primii ani de viață arată că acestea sunt decisive pentru sănătatea mintală a copiilor și dezvoltarea lor de-a lungul întregii vieți. (M. Hyson & H.B. Tomlinson, 2014) În acest sens, autorități de talie mondială în domeniul științelor dezvoltării atrag atenția că scăderea influenței parentale în educația copiilor în favoarea influenței grupului de copii de vârstă apropiată („peer orientation”) subminează unitatea familiei, periclitează dezvoltarea sănătoasă și favorizează o cultură a tinerilor bazată pe ostilitate și hipersexualizare. (G. Neufeld & Gabor Maté, 2011).
- Studii efectuate în Norvegia demonstrează efectul pozitiv pe care creșterea timpului dedicat îngrijirii copiilor acasă – prin reducerea timpului de lucru al mamelor – îl are asupra performanțelor școlare ale acestora, în timp ce participarea mamelor pe piața forței de muncă este corelată cu efecte negative asupra educației și succesului ocupațional al copiilor. (E. Bettinger et al, 2013; V.F. Haaland, 2013)
- Multe țări civilizate oferă o diversitate de alternative de școlarizare, printre care Homeschooling-ul este o alternativă de real succes. În SUA în 2018 existau peste 2.5 milioane de copii care practicau homeschooling, această formă de educație fiind reglementată cu succes in țări precum Irlanda, Canada, Italia, Australia, Israel, Franța, Marea Britanie, Polonia, Austria, Belgia, Ungaria, Finlanda, Elveția și altele.
Numeroase studii întreprinse au arătat că tinerii școliți acasă au obținut rezultate mai bune decât elevii din școlile publice sau private. Rezultatele foarte bune ale educației prin homeschooling sunt cunoscute in mediul academic încă din anii ’70-80 (RS Moore et al, Journal of School Health, February 1986, Vol. 56, No.2-73)
O altă concluzie a acestor studii a fost că tinerii ar trebui feriți de educația formală până la vârsta de 7-8 (unii copii chiar până la 10 ani), datorită faptului că dezvoltarea simțurilor, coordonarea, dezvoltarea neurologică și cognitivă ajung la pragul potrivit de-abia la aceste vârste.
Propuneri:
– Învățământul obligatoriu începe după vârsta de 7 ani
– Diversificarea posibilităților de școlarizare prin introducerea posibilității de educație acasă (homeschooling), nu doar pentru persoanele cu nevoi sau cerințe speciale, cum prevede în prezent legislația specifică.
- EDUCAŢIA PARENTALĂ
În documentul „Viziune şi strategie 2018 – 2030”, capitolul „Structura sistemului educaţional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educaţie din anul 2030 conform scenariului 1- Învăţământul primar”, pag. 18 se precizează :
„Consilierii școlari sprijină demersuri importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și bullying-ului, orientarea în carieră.”
În „Rapoartele celor şapte grupuri de lucru tematice” – „Echitatea sistemului educaţional – Raport Grupului de lucru nr. 2”, pag. 26 se propune, pentru îndeplinierea pentru obiectivului Creşterea accesului la educaţie de calitate pentru toate categoriile sociale, în special a celor provenite din medii dezavantajate, sub-reprezentate în acest moment:
Implementarea unor programe de conştientizare şi sprijin pentru părinţi, pentru ca ei, la rândul lor, să-şi poată sprijini copiii să-şi înţeleagă identitatea.
În acelaşi document, la pag. 29, pentru îndeplinirea obiectivului Intensificarea eforturilor de sprijinire a cetăţenilor pentru recuperarea eventualelor diferenţe educaţionale şi pentru a evita perpetuarea unor inechităţi sociale, se propune:
Dezvoltarea şi implementarea de Programe pentru părinţi (de conştientizare, consiliere şi sprijin) care să îi ajute în implicarea în educaţia copiilor şi să crească gradul de conştientizare a responsabilităţilor pe care părinţii le au în privinţa educaţiei copiilor.
Observaţii:
- Proiectul „Strategia națională de educație parentală 2018-2025” a fost retras, anul trecut, de Ministerul Educației Naționale, după sesizările a mii de părinți revoltați, dar și a unor instituții importante, precum Academia Română, Biserica Ortodoxă sau cea Catolică. Proiectul prevedea înființarea unei reţele de educatori parentali care urmau să redefinească modelul familiei fireşti, dar şi înlăturarea stereotipiilor de gen. Astfel, strategia sublinia obligația familiilor de a se „adapta noilor ideologii” şi de a experimenta „noi practici în relaţie cu copiii”. Zeci de mii de părinţi au solicitat retragerea acestui proiect, pe motiv că încalcă dreptul la educaţie al copilului, precum şi pe cel al părinţilor acestuia de a-l educa conform convingerilor lor religioase si filozofice, asa cum acesta a fost recunoscut prin tratatele internaţionale la care România s-a angajat.
Propunere:
- Consultarea organizaţiilor nonguvernamentale de părinţi din ţară, în vederea elaborării unor cursuri opționale și gratuite de educaţie parentală pe principii morale, urmărind dezvoltarea armonioasă a copiilor, în spiritul normalității, echilibrului, bunului-simț şi al respectului față de valorile tradiționale ale poporului român. Pentru a nu importa modele neviabile din alte state, unde ele deja își arată efectele perverse ori pentru a adapta modele și tehnici la specificul și ethosul nostru educațional, propunem colaborarea între entități relevante din domeniul educației (institute şi centre de cercetări în domeniul educației, Academia Română și Ministerul Educației), și ONG-uri ce reprezintă părinții, pentru a găsi metodele și tehnicile optime de abordare a educației parentale.
- IDEOLOGIA DE GEN
- În documentul „Viziune şi strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educaţie timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 32, se propune următorul scenariu:
„Maria are 6 ani, este absolventă de educație timpurie. Ea este caracterizată printr-o capacitate de auto-reglare astfel încât să ajungă singură la o stare naturală de bine (echilibru cognitiv – socioemoțional). Este un copil creativ, fericit și cu un sentiment de siguranță fizică și emoțională, are noțiuni de bază despre sănătatea corpului și înțelege diferențele de gen. Simultan, Maria are deprinderi elementare de viață, în raport cu tot ceea ce este în jur (igienă, comunicare, socializare). Mai mult, Maria își cunoaște rădăcinile, comunitatea și înțelege modul în care acestea relaționează între ele.”
- În „Rapoartele celor şapte grupuri de lucru tematice” – „Echitatea sistemului educaţional – Raport Grupului de lucru nr. 2”, pag. 26) se propune „Implementarea unor programe de conştientizare şi sprijin pentru părinţi, pentru ca ei, la rândul lor, să-şi poată sprijini copiii să-şi înţeleagă identitatea.”
Observaţii:
- Colegiului American al Medicilor Pediatri avertizează că ideologia de gen le face rău copiilor:„Convingerea unei persoane că este ceea ce de fapt nu este reprezintă cel mult un semn de gândire confuză. Când un băiat sănătos din punct de vedere biologic crede că este fată sau o fată sănătoasă din punct de vedere biologic se crede băiat, există o problemă psihologică de factură obiectivă, iar aceasta se găsește în mintea, nu în organismul respectivei persoane și de aceea trebuie tratată ca atare. Acești copii suferă de tulburare de identitate de gen (disforie de gen).”
Concluziile pediatrilor americani:
- Ceea ce medicii tratau odată ca fiind o boală mintală, comunitatea medicală afirmă în prezent în mare măsură și chiar promovează ca fiind ceva normal.
- Tulburarea de identitate de gen, a fost redenumită „disforie de gen”, în 2013.
- Identitatea de gen înnăscută este un mit care nu are nici o bază științifică. Spre exemplu, Manualul de Sexualitate și Psihologie al Asociației Americane de Psihologie recunoaște că, înainte de promovarea pe scară largă a afirmării tranziției, 75-95% din copiii pre-puberi, care au avut tulburări în legătură cu sexul lor biologic, în cele din urmă, au depășit acea suferință. Marea majoritate au ajuns să-și accepte sexul biologic până la sfârșitul adolescenței, după ce au trecut în mod natural prin pubertate.
- Hormonii încrucișați sunt asociați cu riscuri periculoase pentru sănătate.
- Ideologia de gen reprezintă un „abuz instituționalizat asupra copilului.”
Propunere: eliminarea termenilor care fac trimitere la teoria genului şi care, desfăşurate în cadrul orelor de curs, cu atât mai mult de la vârste fragede, de minori, ar putea afecta echilibrul psihic şi dezvoltarea firească a copiilor noştri.
- OBLIGATIVITATEA VACCINĂRII
În documentul „Viziune şi strategie 2018 – 2030”, cap. „Structura sistemului educaţional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educaţie din anul 2030 conform scenariului 1- Educaţia timpurie”, pag. 16) se afirmă:
- „Activitatea din creșe/centre de zi este axată atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea și stimularea motrică, emoțională și verbală a acestuia. Este derulată de personal de îngrijire și personal specializat (educatori-puericultori, psihologi, medici și asistente medicale), cu studii terțiare, în spații comune, cu servicii medicale și de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), cu servicii psihologice, de logopedie și educație parentală.”
- Amintim că proiectul de lege privind vaccinarea obligatorie a fost retras din Parlament anul trecut, ca urmare a reacţiei fără precedent a reprezentanţilor societăţii civile, care au atras atenţia asupra implicațiilor negative pe care obligativitatea acestui act medical le-ar putea avea din perspectivă medicală, juridică, etică, socială, economică și umanitară asupra societății românești în ansamblul său.Organizaţiile de părinţi, reprezentate la consultările publice pe marginea acestui proiect de lege, au solicitat autorităţilor respectarea drepturilor și libertăților persoanei în privința accesului la și a aplicării de diverse proceduri, tratamente sau intervenții medicale de orice natură, asigurarea respectării principiilor supreme ale prevalenței interesului individual față de cel al societății, ale integrității și securității fizice a persoanei și al consimțământului informat, respectarea drepturilor părinților în privința creșterii, îngrijirii și educării copiilor lor, în conformitate cu art. 48 din Constituția României, prin obținerea acordului lor prealabil, expres și neechivoc cu privire la orice intervenții medicale sau de altă natură asupra copiilor lor.Propunere: Eliminarea referirilor la obligativitatea vaccinării copiilor.
- FOLOSIREA TEHNOLOGIEI
- În documentul „Viziune şi strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educaţie timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 32 se afirmă:„De asemenea, Maria are următoarele abilități și competențe:•să se joace cu copiii, să se împrietenească cu alți copii, să dezvolte relații funcționale cu aceștia, dar și cu adulții cu care inter-acționează (părinți, profesori etc.);•să mănânce și să se îmbrace singură, să își aranjeze lucrurile și să facă ordine în camera ei;•să înțeleagă natura și mediul înconjurător;•să facă adunări și scăderi simple;•să folosească cuvinte de bază în limba engleză sau într-o altă limbă de circulație internațională și să vorbească corect limba română;•să urmeze exemplul adulților din viața ei;•să aleagă între diverse opțiuni/variante de învățare, joacă, interacțiune și să se adapteze la cerințele societății, să folosească tehnologia;•să fie un partener de discuție, alături de părinți și grădiniță, în chestiunile care o privesc;•să înțeleagă ce îndatoriri are în familie și la grădiniță;•să fie tolerantă, să îi pese de colegii ei, de animale și de natură;•să înțeleagă într-o mare măsură valoarea banilor;•să facă diferența între adevăr și falsitate, între realitate și fantasme”
Observaţii:
Specialiştii atrag atenţia asupra efectelor nocive pe care folosirea tehnologiei le are asupra sănătăţii copiilor. Spre exemplu, biofizicianul Virgiliu Gheorghe este convins că introducerea manualului digital – prevedere ce se regăseşte în viitoarea lege a educaţiei – se va dovedi în următorii câţiva ani unul dintre cele mai mari eşecuri din istoria şcolii moderne româneşti: „Vom fi martorii apariţiei nu numai a unei generaţii practic analfabete, ci şi a unei generaţii în care problemele de învăţare şi dizabilităţile mentale vor constitui principala chestiune cu care se vor confrunta părinţii, instituţiile din domeniul educaţiei şi sănătăţii din ţara noastră. Cine va răspunde în faţa legii şi a poporului român pentru această măsură abuzivă şi iraţională prin care se încearcă înlocuirea manualelor cu tabletele în România?”
De asemenea, profesorul Manfred Spitzer, neurolog și director medical al Spitalului Universitar Psihiatric din Ulm, Germania, atrage atenția și asupra faptului că „dispozitivele digitale sunt dăunătoare pentru învățat și, prin urmare, pentru dezvoltarea mintală a copiilor”. Potrivit lui Spitzer, media digitală – adică, computere, smartphone-uri, console de jocuri și televizoare – nu numai că ne schimbă viețile, ci ne înnebunește la propriu pe noi și copiii noștri, promovând un proces de „declin mintal” (demență).
Propuneri:
- Eliminarea referirilor la necesitatea utilizării de către copii a tehnologiei;
- Interzicerea utilizării telefonului mobil şi a tabletei în unităţile şcolare şi introducerea, în cursurile de educaţie parentală, a informaţiilor privind nocivitatea utilizării excesive de către copii a dispozitivelor digitale, mai ales la învățământul primar și gimnazial.
- PROMOVAREA DIVERSITĂȚII ÎN ȘCOLIa. În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 27, se propune „revizuirea /dezvoltarea materialelor educaționale, a resurselor și a proceselor din școală (de exemplu, cel de admitere în ciclul secundar), pentru ca ele să promoveze diversitatea, în special în școlile care integrează imigranți/persoane care solicit azil politic/copii cu dizabilități etc.”b. În același document, la pag. 29, se propune:„Consolidarea și dezvoltarea cadrului legal și de politici educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării și segregării în educație, care să includă:- Un cod non-discriminare și promovarea diversității în școli (cu sancțiuni pentru încălcarea lor);
– O metodologie de monitorizare, prevenire și intervenție în cazul identificării unor situații de segregare școlară.
Observații:
Pe data de 26 septembrie 2017, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale „Egalitate, incluziune, diversitate” pentru perioada 2018-2022.
Proiectul prevede, între altele:
– Materia „Educație civică” va include informații cu privire la: nediscriminare, egalitatea de sanse, diversitate și toleranță, grupuri vulnerabile;
– Curricula va fi modificată de către Ministerul Educației cu susținerea CNCD până la sfârșitul anului 2020.
– Includerea unor elemente ce permitdiscutarea principiilor egalității și nediscriminarii transversal în orele de matematică, literatură și istorie, prin încurajarea editurilor de specialitate să asigure dezvoltarea de resurse educaționale…, cu susținerea CNCD și a Ministerului Educației.
– Stabilirea de sanctiuni pentru cadrele didactice care încalcă prevederile egalității și nediscriminării și a unui proces intern prin care părinții și elevii pot depune plângeri anonime sau oficiale privind atitudinea discrimatorie a unor cadre didactice;
– Includerea materiei „Egalitate și nediscriminare” ca disciplină obligatorie pentru elevii liceelor cu profil pedagogic;
– Manualele școlare și materialele didactice vor fi avizate de CNCD înainte de aprobarea dată de Ministerul Educației.
– CNCD și Ministerul Educației vor stabili măsuri în domeniul egalității, diversității și nediscriminării, prin care să evalueze toate manualele didactice.
Propuneri:
– Clarificarea expresiei „cod non-discriminare și promovarea diversității în școli” (Ce prevederi cuprinde acest cod non-discriminare? Se vor lua în calcul obiective de tipul celor cuprinse în Strategia națională „Egalitate, incluziune, diversitate” pentru perioada 2018-2022? Ce sancțiuni se vor stabili, în ce condiții și ce autoritate răspunde de stabilirea acestor sancțiuni?)
– Oferirea unor lămuriri privind „metodologia de monitorizare, prevenire și intervenție în cazul identificării unor situații de segregare școlară” (Ce va cuprinde această metodologie? În baza căror legi va funcționa? Care sunt autoritățile responsabile de „identificarea situațiilor de segregare școlară”?)
Concluzii
Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm regândirea programului „România educată”, astfel încât obiectivele acestuia să nu intre în contradicție cu următoarele prevederi legale:
➢ Art. 14 alin. 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: „Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora.”
➢ Art. 2 din Protocolul adițional laConvenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale: „Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcțiilor pe care și le va asuma în domeniul educației și învățământului, va respecta dreptul părinților de a asigura această educație și acest învățământ conform convingerilor lor religioase și filozofice.”
➢ Art. 29 alin. 6 din Constituția României:„Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.”
➢ Art. 487 din Codul civil: „Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de (…) educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.”
În concluzie, în numele părinților pe care îi reprezentăm, solicităm inițiatorilor programului „România educată” să țină cont de prevederile Constituției și legilor țării, tratatelor internaționale privind drepturile omului, principiilor democratice și normelor bunului simț, precum și ethosului și valorilor morale ale poporului român.
De asemenea, solicităm Administrației Prezidențiale organizarea unor ample dezbateri și consultări naționale publice cu toți factorii de răspundere implicați în probleme care privesc pe copiii și tinerii acestei țări, și care sunt în drept să se pronunțe asupra lor: părinți, educatori, reprezentanții cultelor recunoscute de lege, specialiști în problemele abordate.
În caz contrar, vom considera demersul dumneavoastră echivoc, formal, nejustificat, netransparent, părtinitor și nedemocratic, nefiind în interesul cetățenilor care v-au mandatat în funcțiile pe care le ocupați și astfel vom avea îndreptățirea de a acționa în consecință.
Cristian Filip
Președinte, ALIANȚA PĂRINȚILOR
Se aliază demersului următoarele asociații:
1. Pro Decizii Informate
2. Liga pentru Identitate Națională
3. Scut Botoșănean
4. Uniunea Vatra Noastră Românească – filiala Botoșani
5. Fratia Ortodoxa Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de Biruinta
6. Ajuta Oamenii Prahova
7. Basarabii
8. Sfintii Martiri Brancoveni
9. Fundatia Justin Parvu
10. Pro Consumatori
11. Asociatia pentru Revigorarea Tradiției si
12. Asociația pentru Toleranță în Spațiul Public
13. Familia Românească
14. Tradiția Românească
15. Asociatia Simplu
16. Calea Neamului
17. Asociatia pentru Apararea Familiei si Copilului
18. Asociatia Parintilor pentru Educatie Sanatoasa
19. Prologos
20. Institutul pentru Cercetari Psihosociale si Bioetica
21. Fundatia pentru Stiinta si Sanatate
22. Fundatia Arsenie Boca
23. Alianta Noastra Romania
24. Asociația Bucovina Profundă
25. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Suceava
26. Asociația Provita Bucovina
27. Asociația Culturală Sfântul Mitropolit Dosoftei
28. Asociația Europa Veche
29. Asociația Psaltichia
30. Fundația Pentru Oameni
31. Asociația Brațe pentru CER
32. Mscarea Romanilor Lberi
33. Asociația Rost
34. Asociația Predania
35. Federeția Provita Ortodoxă
36. Asociația Pro Filiis
37. Asociația Pro Vita Sfantul Brancoveanu filiala Pitesti
38. Asociația Pro Vita Sibiu
39. Asociația Pro Vita Craiova
40. Asociația Crestin Ortodoxă Mama Olga
41. Fapte
42. Ortodoxia Tinerilor
43. Centrul de Studii privind Facerea Lumii
44. Fundatia Romana Pentru Cultura si Educatie Buna Vestire
45. Pro Vita Bucuresti
46. Alianta Familiilor din Romania
47. Asociatia Persoanelor cu deficiente de auz Darul Sunetului
48. Alianta Parintilor
49. Asociatia pentru Libertatea Romanilor
50. Liga Parintilor pentru Educatie
51. Asociatia Medicala Concordia 200652. ASCIOR
53. Uniunea Generala a Pensionarilor din Romania – filiala Berca
54. Extreme Adventure
55. Sfantul Stelian
56. Vatra Luminoasa
57. Asociatia Juristilor pentru Libertate si Demnitate
58. Asociația Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului Satu Mare
59. Asociatia FIREȘTE
60. Asociatia IOANNIS
61. Asociatia pentru Dezvoltare Sociala și Educationala
62. ARCUS Project.
