FORTUL 13 JILAVA. Luptătorii parașutați de aviația SUA, comemorați la 65 de ani de la execuția lor.

0 713

În urmă cu 65 de ani străpungeau Cortina de Fier, aducând în România ocupată de sovietici speranța eliberării și încurajând demnitatea unui popor robit. Parașutați de aviația militară americană, după ce fuseseră instruiți de CIA în baze militare americane din Franța, acești tineri voluntari aveau să renunțe la confortul unor situații și unui trai liniștit în Occidentul opulent. După doi ani de la începerea parașutărilor, în 1953, aveau să fie arestați și condamnați la moarte, alături de susținătorii lor locali, în cadrul unui răsunător proces mediatizat atît de presa comunistă, cât și de cea din lumea liberă. La 31 octombrie 1953 aveau să fie executați la închisoarea Jilava.

Ca în fiecare an, ei au fost comemorați sâmbătă 27 octombrie 2018, la locul execuției lor, la inițiativa Fundației Ion Gavrilă Ogoranu.

După cum a devenit o tradiție deja, comemorarea a fost precedată de un pelerinaj în cadrul căruia cei mai mulți participanți au putut vizita pentru prima oară Fortul 13 Jilava, un muzeu al rezistenței, demnității și suferinței românești în anii negri ai dictaturii comuniste. Îmbucurător este faptul că mulți au ales să fie însoțiți de copii de diferite vârste, considerând că accesul la memorie și la învățămintele istoriei recente trebuie să existe inclusiv la vârste școlare.

Invitat special al acestei ediții a fost, și acum, dl Gheorghe Nichifor, pentru care vizita a marcat o tristă aniversare: exact în urmă cu 69 de ani, în 1949, era arestat și depus la Jilava, alături de alți 19 camarazi, elevi și eleve de liceu, împreună cu care organizaseră o structură clandestine de rezistență, numită Garda Națională, ținând în șah Securitatea luni de zile în care au împânzit cu manifeste Bucureștiul și alte orașe ale țării. Domnul Nichifor a trăit în infernul Jilavei timp de 8 luni, până la process, după care a trecut prin alte închisori politice. Domnia sa a evocat cu emoție intrarea pentru prima data, la 17 ani, în Fortul 13 Jilava și momentele de groază trăite aici, printer reprezentanții elitei naționale, deveniți prizonieri politici ai regimului comunist.

Au fost vizitate țarcurile pentru plimbare, infirmeria cu celula memoriala Vladimir Ghika, secțiile celulare, Cazimca, Reduitul și turela.

În final, întreaga adunare s-a deplasat în exteriorul Fortului 13, în punctul înalt ce străjuiește Valea Piersicilor, deasupra zidului execuțiilor, în jurul crucii ce amintește de cei 13 parașutiști și susținători ail or executați în urmă cu 65 de ani. Acolo, în liniștea deplină, sub soarele de toamnă ce dezmierda foșnetul salcâmilor, un preot orthodox a săvârșit o slujbă de pomenire a celor executați și a tuturor camarzilor lor căzuți în lupte sau morți în lagăre și în închisorile politice.

A vorbit Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, care a evocat supremul sacrificiu asumat de cei care au renunțat de bunăvoie la bunăstarea traiului în Occident, acceptând să revină clandestin în România ocuptă de sovietici, pentru a aduce fraților o rază de speranță și a răspunde “Prezent!” acestei ultime tentative a vestului de eliberare a estului

European.

Participanții au purtat portretele celor executați sau morți în temnițe, care astfel au fost de față, așa cum, prin vocile celor de față au răspuns “Prezent!” atunci când s-a strigat apelul morților. Ecoul numelor lor răspundea straniu din văgăuna Văii Piersicilor și toți cei prezenți au urmărit, în timpul ceremoniei, apariția joasă a unui avion, precum și a unui stol de porumbei care s-au rotit îndelung deasupra adunării, fapt ce a generat emoție.

Fie ca amintirea lor să fie veșnică în sufletele românilor, iar exemplul sacrificiului lor să ne reamintească faptul că și astăzi se dă un asalt, nu asupra frontierelor fizice, ci asupra hotarelor sufletelor noastre și mai ales ale copiilor noștri, pe care alte oficine vor să le mutileze prin instituționalizarea putregaiului moral și pervertirea firii zidite de Creator. Iar noi, asemenea celor comemorați, avem datoria de a le apăra.

 

 

 

 

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php