PĂRINTELE SOFIAN DESPRE MAICA DOMNULUI și ajutorul ei minunat în închisoare: “Cand ai un necaz mare să te rogi Maicii Domnului!”

“… Orice i se intampla copilului, maica [lui] este foarte usor sensibilizata. Daca este intr-o cumpana grea fiul ei, chiar daca s-a purtat mai rau pana atunci cu ea, ea este foarte grabnic plina de griji si nu stie cum l-ar ajuta sa scape din acel impas. Mama pamanteasca – am intalnit din acestea multe cazuri, in viata mea de preot.

Mama Mantuitorului Hristos este o mare exceptie, Mama lui Dumnezeu Intrupat. Insa fiind Iisus pe cruce, i-a dat Maicii Domnului aceasta ascultare, aceasta ingrijire din partea Sfantului Ioan:

Aceasta este Mama ta.

Prin aceasta misiune pe care o are Maica Domnului, [incredintata ei in] cel mai greu moment pamantesc al Mantuitorului Hristos, cand era pe cruce rastignit, si o incredinteaza ucenicului iubit, Maica Sa, Maica Domnului devine mama noastra, a pamantenilor. Ea se roaga cu adevarat si este marea noastra mijlocitoare catre Dumnezeu.

Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul. Acesti doi martori ai Mantuitorului Hristos, care au foarte multa trecere inaintea Mantuitorului Hristos, inaintea Judecatorului Celui Drept.

Cand ne adresam catre Maica Domnului, neavand curajul, pentru faptele noastre, de a ne adresa Mantuitorului Hristos, Maica Domnului mijloceste pentru noi:

Doamne, eu, care Te-am purtat in bratele mele, care Te-am nascut in viata Ta pamanteasca, ajuta-ma in rugaciunea mea si ajuta-i pe acestia care se roaga mie.

In Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului este acest loc intr-un icos de acolo, in care Maica Domnului se roaga Mantuitorului Hristos spunand:

Doamne, ajuta-i pe cei care ma roaga sa ma rog pentru ei!

Cuvintele sunt altfel puse acolo, dar aceasta este ideea. Si se roaga cu adevarat si rugaciunea Maicii e primita de Fiul Sau, ca Fiul Sau e e Dumnezeu, plin de dragoste.

Sa va spun o mica istorioara de la inchisoare. Cineva care a fost inchis si a stat 20 de ani in inchisoare, un tanar. A imbatranit in inchisoare. Intr-o ancheta extraordinar de grea, si-a terminat rabdarea si si-a pus in gand sa gaseasca un mijloc ca sa-si curme viata. Si-a adus aminte insa ca afara cand era bunica ii spunea:

Cand ai un necaz mare sa te rogi Maicii Domnului!

Si-a adus aminte acest lucru. Si spunea el: catre Mantuitorul nu aveam curajul sa ma rog, pentru ca avusese greselile lui. Catre Maica Domnului care a fost si ea pamanteana ca si noi, m-am rugat. Scurt, o rugaciune la disperare:

Maica Domnului, nu mai pot suporta durerile si presiunile care mi se fac aici. Ajuta-ma!

Se ruga in celula si, peste cateva clipe, vede intrand prin usa inalta a celulei, o faptura in alb cu un Prunc in brate.

M-ai chemat. Am sa te ajut. Fii in pace.

Si a plecat mai departe. Pana l-a chemat la ancheta, dupa aceea, si l-a chemat in alt loc, la Polul Nord undeva, la Vorkuta, si toata viata lui, dupa aceea, ca a trait multi ani in inchisoare, a fost o viata foarte linistita, in sufletul lui, desi suferintele din afara erau destul de grele, din cand in cand. Maica Domnului a ajutat in momentul urmator rugaciunii sale. Aceasta intamplare o stiu de la cel care a patit-o, el mi-a spus-o; si in inchisoare nu se minte. In inchisoare spune fiecare ce are curat in inima lui. Mi-a spus bietul om ce-a patit si cum i s-a rezolvat problema lui.

Asa face Maica Domnului, grabnic ajutatoare!

Insa rugaciunea sa fie cu tot dorul, cu toata fiinta, cu toata puterea, cu toata increderea, la disperare facuta si rugaciunea se implineste in momentul urmator. Nu trebuie timp si rugaciuni prea lungi. Uneori e nevoie de rugaciuni lungi ca sa ne potolim noi, sa ne adunam noi, sa ne concentram catre Dumnezeu. Alteori, in momente din acestea foarte grele, pe loc, atunci, iti raspunde“.