Administrația Trump anulează „acțiunea afirmativă” introdusă de Obama în școli și universități

Administrația Donald Trump a pus capăt ieri politicilor instituite în mandatele Obama, care încurajau admiterea preferențială în colegii și universități pe criterii de rasă, scrie Wall Street Journal și va încuraja administratorii instituțiilor de învățământ să adopte standarde de admitere nediferențiate, din acest punct de vedere.

Procurorul general (cu rol de ministru al Justiției în guvernul federal) Jeff Sessions a făcut anunțul oficial marți.

Decizia vine pe fondul unei investigații realizate de ministerul Justiției cu privire la posibila discriminare a Universității Harvard contra studenților de origine asiatică, ale căror standarde de admitere în prestigioasa universitate ar fi mai ridicate din cauza faptului că acest grup etnic are, statistic, cele mai bune performanțe școlare. Ministerul a revitalizat ancheta, după ce fosta administrație a respins plângerea.

Deși decizia nu schimbă deocamdată legislația federală privind acțiunea afirmativă, ea face lumină cu privire la poziția administrației Trump asupra subiectului și anunță o posibilă revizuire a acestuia odată cu înlocuirea judecătorului Anthony Kennedy din Curtea Supremă.

Ce este „acțiunea afirmativă” și ce critici i se aduc?„Acțiunea afirmativă” a fost introdusă de președintele american Lyndon Johnson (Democrat, mandat 1963-1969) și conform acesteia toate instituțiile de stat sau care primesc susținere financiară federală „trebuie să se abțină de la discriminări rasiale, sexuale, religioase și să aplice tratament egal angajaților indiferent de rasă, sex, religie”.

Astăzi însă acțiunea afirmativă a ajuns să desemneze o politică instituțională menită să deschidă domenii tradițional dominate de anumite grupuri altor grupuri sociale excluse anterior (de exemplu femeilor pentru domeniile dominate de bărbați).

Acțiunea afirmativă este un pilon al politicilor sociale de Stânga „egalitariste” și pretinde ca:

1. Proporția angajaților (admișilor) într-o instituție să fie echivalentă cu proporția candidaților în funcție de sex;
2. La competență egală, între femei și bărbați să fie preferate femeile;
3. Segregarea pe sexe a locurilor de muncă și publicitatea acestora să fie interzisă (de exemplu: „angajăm femei de serviciu”) etc.

Principalele critici aduse acțiunii afirmative rezidă în aceea că:

1. Favorizarea unui grup în numele unei discriminări din trecut înseamnă nedreptățirea prezentă a altuia. Așadar, acțiunea afirmativă este o formă de discriminare și deci este condamnabilă.
2. A.a. încalcă mecanismele pieței și, acolo unde se aplică în mediul privat, ale inițiativei private, care trebuie lăsate să acționeze nestingherit. Spre exemplu, faptul că femeile tind să se concentreze pe anumite sectoare care sunt mai prost plătite sau că unele preferă să fie „casnice” rezultă din alegerea lor personală și nu trebuie intervenit pentru o „corectare” artificială.

În România un exemplu de acțiune afirmativă este obligativitatea „cotelor de gen” în politică, o măsură votată cu entuziasm și de partidele „de dreapta” precum PNL, dovadă a confuziei ideologice ce domină scena politică românească.

 

Îndrumările emise de ministerele de Justiției și al Educației din mandatul Obama recomandau școlilor și universităților să stabilească criterii de admitere în care rasa să fie folosită pentru a „promova diversitatea”. Așa-numita acțiune afirmativă este de fapt o metodă de a oferi locuri preferențial anumitor grupuri rasiale în defavoarea altora. Conform WSJ, oficialii administrației Trump vor argumenta că aceste documente, în vigoare din 2011 și 2016, trec dincolo de precedentul stabilit printr-o decizie a Curții Supreme și induc în eroare instituțiile de învățământ.

Deloc surprinzător, foștii oficiali din guvernul Obama care au implementat aceste politici nu sunt de acord. Anurima Bargava, fostul responsabil pentru drepturile civile în instituțiile de educație, afirmă că documentele acum contestate ofereau simple îndrumări și că anularea lor dovedește că actuala administrație nu favorizează diversitatea rasială și comite un „atac pur politic” care nu aduce beneficii nimănui.

Din câte se pare însă, aceste „simple îndrumări” nu erau chiar inocente, după cum rezultă dintr-un proces intentat în 2014 Universității Harvard de către un grup intitulat „Students for Fair Admissions” (Studenți pentru Admitere Corectă). Conform plângerii, Harvard discriminează intenționat candidații de origine asiatică (așa-numiții Asian-Americans) limitând artificial numărul celor admiși. Conform cu website-ul organizației, rasa nu poate constitui un element de favorizare sau defavorizare a unui candidat la învățământul superior. Procesul se va judeca la o curte federală începând cu luna noiembrie.

Măsura contra acțiunii afirmative vine într-un moment politic favorabil pentru Trump, a dar câteva zile după ce Anthony Kennedy și-a anunțat pensionarea de la Curtea Supremă, un eveniment politic a cărui miză este uriașă și depășește cu mult limitele temporale ale unui mandat prezidențial.

Vezi articolul … :

ULTIMA ORĂ: SUA – Anthony Kennedy se retrage din Curtea Supremă. Trump va nominaliza un al doilea judecător conservator în mandatul său și poate schimba hotărâri esențiale pentru viața socială și economică a țării

În noua sa componență predominant conservatoare, Curtea Supremă va reaprinde dezbaterea cu privire la rasă drept criteriu de admitere în licee și facultăți, un topic pe care instanța constituțională l-a revizuit periodic după 1970. În 2016, Curtea a susținut practica, printr-o decizie la limită care ar putea fi răsturnată în viitorul apropiat.

Între timp, Harvard a obiectat la plângerea studenților, pretinzând că sesiunile de admitere sunt consistente cu precedentele legale din ultimii 40 de ani, care au permis ca rasa să fie un criteriu de departajare, pentru a obține beneficiile unei populații studențești „diverse”.

Dar autorii plângerii exemplifică prin aceea că, în conformitate chiar cu documentele publice ale Universității Harvard, deși americanii de origine asiatică se situează peste media candidaților la admitere din punct de vedere al competențelor și rezultatelor anterioare, „scorurile personale” acordate de ofițerii de admitere la Harvard după criteriile universității sunt cele mai scăzute.

Indiferent care va fi rezultatul reaprinderii disputei, este sigur că unul din cele două grupuri sociale majore din SUA, conservatorii și „liberalii” (termen care în SUA desemnează Stânga politică) vor fi nemulțumite, adăugând la polarizarea unei societăți deja ajunse la punctul de fierbere.