Constanța: Centenar GOGU PUIU, în prezența lui DAN PURIC și a Arhiepiscopului TEODOSIE.

Centenarul legendarului erou anticomunist Gogu Puiu a prilejuit încă un eveniment ce va rămâne, cu siguranță, în amintirea constănțenilor. În prezența unor personalități de excepție, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei a organizat o seară de neuitat în care legendarul lider al Rezistenței armate din Dobrogea a fost parcă prezent.

Manifestarea găzduită de Ten Hotel Colonade a debutat cu o slujbă religioasă pentru pomenirea lui Gogu Puiu, a soției sale Olimpia și a tuturor celor ce au luptat și au suferit în organizația clandestină Haiducii Dobrogei, căzuți în luptă, executați de Securitate, morți în lagăre și închisori. Slujba a

fost săvârșită de un sobor de preoți, în prezența ÎPS Teodosie Arhiepiscopul Tomisului.

 

Un cor al Arhiepiscopiei a intonat imnul de stat al României, iar solistul Nicu Zelka a dat glas imnului aromânilor de pretutindeni, „Părinteasca Dimândare”.

Florin Dobrescu, moderatorul evenimentului, a adresat un salut participanților, reamintind semnificațiile multiple ale zilei de 9 martie: zi oficială de cinstire a deținuților politici anticomuniști, ziua luptei de la Grota Haiducilor (Babadag, 1950) – unde a căzut Dumitru Fudulea, fiind luați prizonieri restul grupului, și respectiv ziua execuției a 13 luptători dobrogeni, de către Securitate, la Lugoj, pe Dealul Viilor (1950).

Seria comunicărilor a fost deschisă de Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, care care a arătat că, atunci când îi pomenim pe acești martiri, Istoria ne face să fim

contemporani cu ei. Acești luptători și-au sacrificat sufletele pentru sufletele noastre, ale urmașilor, „rămânând demni, credincioși și plini de dârzenie în fața unei realități negre de tristă aducere aminte”, a spus ÎPS Teodosie, îndemnând pe cei prezenți să fie trăitori, aidoma lor. ÎPS Teodosie a arătat că la Înviere ne vom vedea cu ei, dar pentru aceasta trebuie să le urmăm credința, dârzenia și demnitatea. Morala noastră nu ne îngăduie să renunțăm la demnitatea neamului românesc, iar Dumnezeu așteaptă astăzi și ofranda acestui neam, a mai adăugat Arhiepiscopul Tomisului.

Două balade intrate în folclorul armânilor în acei ani

cumpliți ai Rezistenței, una dedicată poveștii lui Gogu Puiu, iar cealaltă eroismului fraților Nicolae și Dumitru Fudulea, au fost interpretate de îndrăgitul interpret Nicu Zelka.

A urmat intervenția plină de dramatism și emoție a doamnei Zoe Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu, născută în temniță, care a reușit, și de această dată, cu personalitatea sa luminoasă și cu acel fel de a fi deopotrivă cald și plin de dârzenie, să impresioneze până la lacrimi publicul și să transmită acel impuls care îndeamnă nu doar la comemorarea martirilor, ci și la implicarea zilnică în îndeplinirea idealurilor lor.

De altfel, intervenția Elenei Sechila, președintele Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, fiică a Zoei Rădulescu și nepoata lui Gogu Puiu, a transmis același îndemn de acțiune și implicare pe plan civic, pentru a răspunde, în mod organizat, provocărilor pe care actualitatea le ridică împotriva credinței strămoșești, valorilor naționale, familiei și nu în ultimul rînd însăși memoriei martirilor anticomuniști.

A urmat momentul de maximă emoție, protagonist fiind artistul Nicu Nicușor, care adus în sală armonia unor melodii inspirate din lupta și suferința luptătorilor din Rezistență, dar și unele cântece pe versuri din închisorile comuniste. „Îndemnul la luptă” al lui Radu Gyr și „Ruga” lui Corneliu Coposu au rezonat minunat cu acel inspirat „Sî nu-i spui ei că am murit…”, creat într-un moment aparte de Nicu Nicușor, pe versurile poetului constănțean Eduard Zale.

Prezent la manifestare, alături de o numeroasă delegație a Frăției Ortodoxe Sf. Mc. Gheorghe, liderul acestei organizații, Dan Grăjdeanu, a adresat un scurt îndemn celor prezenți, la acțiune și trăire creștină, pentru a ne regăsi în duhul eroilor comemorați.

Și din nou a venit momentul mărturisiritorilor… La vârsta de 92 de ani, recent împliniți, pe 22 februarie, Dl Gogu Cușa a oferit încă o dată unei săli pline frânturi din tenebrele istoriei trăite de el însuși, în timpul rezistenței și al cumplitelor închisori prin care a trecut, dintre care aceea de la Pitești a rămas în cel mai întunecat ungher al crimelor împotriva umanității. Emoționantă a fost și citirea poeziei dedicate de Nicolae Caratană celebrelor dube ale morții, care au dus către execuție zeci de luptători anticomuniști…

Desigur, punctul culminant al serii l-a reprezentat comunicare susținută de Dan Puric, omul care de ani de zile menține trează memoria luptătorilor anticomuniști, pe tot cuprinsul țării. Îndrăgitul actor a spus că Gogu Puiu este esență de nemurire românească, identificând în el o specie nouă, aceea de erou-martir, în care sunt întrupate ambele calități – cea a martirului sacrificat pe altarul patriei, și cea a martirului care-și dă viața pentru Hristos. Dan Puric a arătat că legătura deţinuţilor cu Dumnezeu a făcut să transfigureze puşcăriile în mănăstiri. „Petre Ţuţea a spus despre Eminescu că este sumă lirică de voievozi. Pentru mine Gogu Puiu este esenţă de nemurire românească. El a avut un destin ca o Sarmisegetuză dacică înconjurată de romani. Şi cea mai mare tragedie antică a fost căderea Sarmisegetuzei. Dacă la căderea Sarmisegetuzei toţi generalii lui Decebal s-au sinucis, la Gogu Puiu a fost sinucidere prin jertfă. Este o specie nouă: e vorba de erou-martir. Acum sărbătorim România mare cu români mici. Dacă Gogu Puiu era în Polonia, Serbia sau în Ungaria avea statuie”, a spus maestrul Dan Puric.