Aveți grijă ce vă doriți, că s-ar putea să vi se întâmple! Cum a trăit o româncă pe pielea ei sloganul „Vrem spitale, nu Catedrale”

10 1.072
„Vrem spitale, nu Catedrale” a fost îndemnul sub care românii erau chemați să mărșăluiască frenetic în toamna lui 2015, post „Colectiv”, împotriva construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Și sub care s-a dus pe toate fronturile o campanie antieclezială.

Un slogan care s-a rostogolit rapid în spațiul public, fiind îndreptat împotriva Bisericii, a slujitorilor ei și a valorilor creștine. O poveste cu tâlc, relatată de preotul Iosif-Cristian Rădulescu pe blogul său, demonstrează că și  aceia care în urmă cu doi ani strigau cât îi țineau plămânii „Vrem spitale, nu catedrale”, în împrejurările grele de viață tot la Dumnezeu și tot în Catedralele mult blamate și-au găsit liniștea și mângâierea. O poveste tulburătoare despre o româncă pro spitale și anti-catedrale, ajunsă pe meleaguri străine, fascinată în primul moment de „o societate normală”, în care Bisericile sunt dărâmate pentru a face loc „unor construcții utile”. O poveste de viață care ar trebui să ne dea de gândit.
VREM SPITALE, NU CATEDRALE
„Roxana striga cât o țineau puterile: „Vrem spitale, nu catedrale”. Se afla în mulțimea înfierbântată și nemulțumită. Se simțea legată atât de strâns de oamenii pe care îi întâlnise pentru prima dată. Împreună cu ei reușea să dea glas unei revolte pe care nu mai putea să o țină sub control. Trăia un amestec de uimire, mâhnire și revoltă că în loc de spitale se construiesc catedrale.
Trecuse curând euforia acelor zile. În inima Roxanei rămase adânc întipărită convingerea că oamenii trebuie să iasă din întunericul în care îi ținea credința. Blama statul că susține activitatea Bisericii și îi considera pe preoți niște înșelați și înșelători, vânzători de vise deșarte.
La puțin timp după demonstrațiile la care participase primi răspuns pozitiv la cererea de angajare pentru un an de zile într-o clinică de psihiatrie din străinătate. Se pregătea să lucreze pentru un an în Germania. Era fericită că va găsi acolo un sistem  made in Germany, în care totul funcționează perfect, unde construcția de spitale nu este împiedicată de construirea de biserici. Încântarea i-a fost pe măsura așteptărilor când a pășit în Düsseldorf. Tocmai se dărâma o biserică din centrul orașului.
– Aici este cu adevărat o societate normală, comunică Roxana prietenului său la telefon. Abia aștept să vii să vezi în sfârșit ce înseamnă normalitate. În România nu o să avem niciodată această șansă. Astăzi am fost martoră la un gest firesc într-o societate în care rațiunea primează superstiției. A fost dărâmată o catedrală chiar sub ochii mei. Pe acel loc vor apărea construcții cu adevărat utile.
Prietenul îi împărtășea opiniile. Roxana era extrem de mulțumită de modul în care funcționau lucrurile. Se simțea apreciată și răsplătită pe măsură. Ardoarea cu care muncea zilnic peste 12 ore o epuiză însă curând. Devenea tot mai mai slăbită.
– Sunt deosebit de încântată de tot ce am învățat și învăț. Sunt însă tot mai obosită. Nu mai am răbdare să ascult pe nimeni. Am impresia că e totuși prea mult, se plângea Roxana prietenului ei.
–  Nu te lăsa chiar acum. Profită de tot timpul care ți-a mai rămas. Apoi te vei întoarce și vei pune în practică toată experiența acumulată acolo, îi răspunse Paul.
Roxana a cedat la un moment dat după atâtea ore de lucru în spital, după atâtea cursuri de perfecționare, după atâtea discuții interminabile înainte și după serviciu în cadrul colegiului medical. Dormea doar patru ore pe noapte, iar mintea îi era încărcată de problemele pacienților, de grija hârtiilor, de teama de a eșua, de lipsa prietenilor, de presiunea unei noi zile în care trebuia să dea randament desăvârșit pentru a susține sistemul perfect.
– Domnule doctor, aș dori să stau de vorbă cu dumneavoastră despre câteva probleme persoanale, se adresă Roxana celui mai bun doctor din clinica la care lucra.
– Cu cea mai mare plăcere. O să vă fac o programare, răspunse scurt domnul Schmidt.
– Am nevoie urgentă de ajutorul dumneavoastră. Vă rog să mă primiți cât puteți de repede, insistă Roxana.
– Nicio problemă. În 3 săptămâni, pe 12 februarie, ora 11:30. Vă aștept, răspunse doctorul și se grăbi la vizita medicală.
Roxana simțea că i se năruie ultima speranță. Nu mai avea deloc liniște. Trupul îi tremura de oboseală. Nu mai putea asimila nimic, nu mai putea gândi, nu mai putea închide niciun ochi noaptea.
– Fă-ți programare la un alt doctor, o sfătuia Paul. Nu se poate să nu fie undeva cineva cu care să vorbești despre aceste probleme.
– Am sunat la toate clinicile de psihiatrie. Nu există niciun loc liber. Sunt toate ocupate, răspunse cu glas stins Roxana.
–  Mai încearcă, sunt convins că vei reuși. Am încredere, o încurajă Paul.
Roxana sună peste tot, dar nu găsi posibilitatea unei programări urgente. Încercă ultima variantă și sună la cea mai nouă clinică.
– Bună ziua. Mă numesc Roxana Pintilescu și sunt doctor psihiatru la clinica din Holthausen. Aș dori o programare la clinica dumneavoastră.
– Pentru un pacient de-al dumneavoastră?
– Eu sunt pacientul. Aș dori să încep o terapie cu domnul doctor Fisch.
– Din păcate, domnul doctor Fisch nu mai face programări până anul viitor în martie. Vă recomand însă clinica din Grafenberg. Se va deschide în două săptămâni.
– Nu se poate nici cu internare? întrebă Roxana.
– Internare? Nu ați citit în ziar că nu mai sunt paturi la psihiatrie?
Roxana trânti receptorul dezănădjuită. După atâtea telefoane nu găsi un loc la un cabinet de psihoterapie și nici măcar la spital, ea care îngrijea cu atâta devotament pacienții cu afecțiuni psihice. Nu îndrăznea să se ducă la colegii ei. Îi considera pe toți incompetenți în afară de doctorul Schmidt. Nici nu voia să își prescrie singură un tratament. Avea nevoie să vorbească. Știa foarte bine că sufletul nu îl poți trata cu pastile.
Se anunță bolnavă la serviciu și se hotărî să facă o plimbare prin Düsseldorf. Mergea și nu știa pe unde o poartă pașii. Avea sentimentul că nu a fost niciodată pe acolo, deși fusese de mult ori prin centrul orașului. La un moment dat zări o catedrală la intrarea căreia se afla o placă pe care scria: Parohia Ortodoxă Română Düsseldorf. Își făcuse curaj și intră în catedrală. Întâmplător acolo era părintele Macarie care împacheta diferite lucruri.
– Măcar aici este cineva cu care pot vorbi în limba mea, se gândi Roxana.
Se așeză în ultima bancă. Pe bancă zări o carte a părintelui Paisie Aghioritul. O deschise la întâmplare și ochii i se fixară pe niște cuvinte care o făcură să tresară: „Fără duhovnici buni bisericile se golesc și se umplu psihiatriile, închisorile și spitalele”. Ceva îi atinsese inima și o făcu să se ridice și să intre în vorbă cu părintele căruia îi relată stările prin care trecea. Părintele o asculta cu atenție și nu scotea niciun cuvânt. Pe măsură ce vorbea, Roxana se simțea tot mai bine, mai eliberată. După ce povesti tot ce avea pe suflet, îi mulțumi părintelui și îi dădu o carte de vizită.
– Mă bucur să mai putem vorbi. Aș dori să mai vin, dacă se poate, spuse Roxana cu glas înveselit.
– Cu mare drag, doamnă doctor Pintilescu. Sunați-mă când simțiți nevoia, îi răspunse părintele.
– Eu aș dori să ne întâlnim față către față aici la biserică. Îmi face mult mai bine să vorbesc personal cu dumneavoastră, replică Roxana sătulă de telefoane.
– Cu mare drag, însă așa cum vedeți noi împachetăm lucrurile întrucât trebuie să părăsim această biserică.
– De ce trebuie să părăsiți această biserică? se miră Roxana. E o catedrală impresionantă.
– Această catedrală în care am fost găzduiți va fi demolată. Din păcate, deocamdată nu mai avem unde sluji, răspunse părintele trădându-și îndurerarea.
Roxanei nu îi venea să creadă. Cum să se dărâme o catedrală în care un om făcea o lucrare atât de mare? Cum să fie dat afară un om care îi adusese atâta mângâiere? Cum să fie alungat singurul om care și-a făcut timp să îi asculte durerea? Era uimită, mâhnită, revoltată.„
 sursa: Active News
10 Comments
  1. Vlad eu says

    trebuie sa traiesti in occident sa te convingi de nebunia de acolo.

    O sa intelegeti perfect ce zicea baba Vanga ca peste 100 de ani si ceva oamenii vor deveni robotici.

    CIP-ul implantat si IDOLATRIA pentru intelegenta artificiala si a robotilor vor duce la:
    -cancer la piele de la radiatiile RFID din piele
    -blocarea mintii din cauza controlului nervos din CIP asupra sangelui.
    -robotizarea prin MUNCA continua : JOB MERS ACASA DORMIT JOS MERS ACASA DORMIT fara prieteni si socializare fara parinti.
    Zicea cineva ca intr-o zi ROBOTII NE VOR UCIDE. Deja ne ucid! DRONELE ne bombardeaza deja! si masinile capcana teleghidate din sateliti

  2. Vlad eu says

    in primul rand schimbi CLIMA. Noi romanii suntem obisnuiti meditaranean. Mergi in GERMANIA unde e frig, ceata mereu si multe cazuri de depresie, sinucidere. Oamenii sunt RECI, si nu socializeaza intre ei, din cauza asta TOTI fac dementa la pensie, te inchizi in tine.
    Mai si lucrezi la un spital de Psihiatrie cu nebuni, categoric incepi sa preiei anumite comportamente ale lor din instinct fara sa observi. SANSELE sa devi nebun dupa ani de lucru in acest mediu sunt foarte mari.
    -NEBUNA de la metrou care a muncit in SPANIA a fost internata la psihiatrie acolo, si a primit medicatie pe masura
    s-a intors la BUCURESTI si nu a mai continuat tratamentul, si uite ce a iesit: A UCIS o tanara aruncandu-o pe sina de metrou.

  3. Ionut Moraru says

    Da de ce striga asa rezistentii impotriva lui Hristos ca am inteles de la prietenii mei # rezist (naivi nu ticalosi) ca sunt multi crestini in strada????? Nu mai inteleg nimic! Vorba aceea: „Hemoro-easy face bine!” „Nu, hemoroizii face rau.! Nu mai inteleg nimic!”.
    De cainii fara covrigi in coada din occident si de stalinismul de strada, mai ales de cel din America m-am lovit si m-am lamurit personal de mult timp. E bine cand se mai desteapta si dintre conationalii nostri.

  4. Ionut Moraru says

    Si inca ceva (privind fotografia): eu vreau iertare de pacate, nu spitale! Sa ma tratez singur acasa de una dintre cele mai cumplite boli am putut sa o fac singur din 2005 incoace. Sa ma iert singur de pacate nu pat. sa ajung in spital si sa ma omoare doctorii prin „protocoalele pe care le-au invatat” e usor. Dar dupa aia ma iarta doctorul de pacate???

    1. Vlad eu says

      in FINLANDA sunt sute de cazuri de abuzuri sexuale asupra copiilor, in care acesti faptuitori au fost ACHITATI.

      In schimb mamele care au fost acuzate ca nu cumpara ciocolata X copilului, sau tatal care a gresit fatal ca nu a cumparat jucaria Y ceruta de copil

      isi pierd DEFINITIV copiii in orfelinate, FOSTER CARE. Ai ridicat vocea la copilul tau vreodata? ITI PIERZI COPILUL pe veci! nu-l revezi decat la 20 de ani, si atunci daca copilul nu ajunge un drogat si nici nu mai sti unde locuieste!

      LE SCHIMBA NUMELE in orfelinate, le spala creierele, si ajung consumatori de droguri sau se sinucid. Vedeti BREIVIK, care a ajuns sa se drogheze dupa ce a fost indepartat brutal de BARNEVERNET de mama lui in NOrvegia pedofila, si a ajuns in orfelinate abuzat, batjocorit si frustrat. Iar dupa ce s-a angajat in Politie ca tac-su era ambasador, a macelarit 77 oameni, sau ma rog, cel putin pe tinerii aia din partidul laburist.

  5. Vlad eu says

    in Germania s-a deschis bordel LEGAL pentru a face sex cu roboti .

    Va dati seama unde s-a ajuns…..in OLANDA s-a scazut varsta de pervertire a copiilor la 7 ani prin asazisa ,,EDUCATIE SEXUALA,,

    sa-i vorbesti unui copil de 7 ani despre sex, nu e pedofilie?
    In AMERICA e o ,,activist mommy,, care spune ,,LET KIDS BE KIDS,, lasati copiii sa fie copii, impotriva pornosagurilor din scoli si orelor de pornografie cica ,, educatie sexuala,,

    Adica in loc sa ii educi cu ICOANA in scoala, scoti icoanele si pui la schimb ore de pornografie, asta se doreste.
    Ca ICOANA discrimineaza cica alte religii. RELIGIA POPONARILOR, evident.

    HOMOSEXUALII au ajuns sa dea lectii de moralitate si conduita mamelor cum sa se compoarte cu copiii lor!

    Homosexualii perversi sunt numiti ,,BUNI PARINTI,, in occident!

    despre ce vorbim??!?!

  6. Vlad eu says

    e o propaganda formidabila de DECEPTIONARE a copiilor in Occident mai ales in Germania.

    Nemtilor copii li se spune in scoala si le baga VINA in cap ca ,,bunicii vostri au gazat 6 milioane de evrei,,

    ..Pur si simplu li se spala creierele! sa le fie rusine de originea lor, de parintii lor de tara lor. Asta se vrea si in Romania, dar nu le tine lor figura. DECEPTIONAREA tinerilor ca Romania e asa si pe dincolo, si parintii sunt de vina ca voteaza cu PSD. Si ce-i daca bunicii si pensionarii voteaza PSD?
    e una care tot face valuri pe Facebook ,,jos labele de pe viitorul nostru,, o curva din Suedia romanca care injura toti pensionarii din Romania ca voteaza PSD. SI CARE-I PROBLEMA ei de tarfa din bordelul din Goteborg? sa o f+++ Bivolaru ca e in acelasi oras cu ea! NU VA LASATI DECEPTIONATI si manipulati!

  7. Vlad eu says

    OLANDA- AMSTERDAM capitala pedofiliei mondiale

    https://www.youtube.com/watch?v=HLO9x79n2wQ

    concert LIVE- LOLITA

  8. Vlad eu says

    ,,vrem SPITALE si boli, nu CATEDRALE si salvare,,

    iata, spital din Romania, LAGARUL GROAZEI, femei batute, torturate in maternitate:

    http://www.telegraphworld.com/2017/12/20/maternitatea-lagar-cuza-voda-iasi-ai-facut-sex-fa-te-ai-regulat-ca-o-japita-ordinara-atunci-taci-dracului-in-pastele-ma-tii-de-dobitoaca-si-nu-zbiera-ca-o-vita/

  9. Vlad eu says

    iata paradisul Occidental, visul american:

    Un infirmier in Germania a ucis 90 de pacienti prin supra-doza de medicamente

    http://www.telegraphworld.com/2017/12/20/un-infirmier-german-a-ucis-intentionat-cel-putin-90-de-pacienti-prin-supradoza-de-medicamente-singurul-mobil-invocat-plictiseala/

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

css.php