50.000 de pelerini, potrivit unor surse oficiale, și-au petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă stând la un rând de aproximativ cinci kilometri și înfruntând frigul pentru a ajunge să se închine la raclele cu moaștele Sfintei Parascheva și ale Întâi Mucenițe Tecla, care au fost aduse de la mănăstirea Neamț…
…Cei mai mulți dintre pelerini stau la rând din cursul zilei de vineri, special pentru a se închina sâmbătă, de hramul Cuvioasei Parascheva, la racla sfintei, precum și la racla Muceniței Tecla. Moaștele celor două sfinte sunt depuse într-un baldachin special amenajat în Curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Sâmbătă, în Catedrala Mitropolitană din Iași a avut loc Slujba Sfintei Liturghii oficiată special de hramul Sfintei Parascheva. Ceremonialul religios s-a desfășurat în curtea Catedralei Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Anual, în preajma datei de 14 octombrie, când creștinii ortodocși sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iașiul se transformă în unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din țară.
Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă și sârbă, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea, într-o familie de neam bun și cu credință în Dumnezeu. Ea a primit o creștere aleasă și educație religioasă.
La 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic „Cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”. Profund marcată, a ieșit din biserică, și-a împărțit hainele săracilor și s-a hotărât să-și dedice viața lui Hristos. Astfel, a intrat într-o mănăstire de fecioare din orașul Ieracleea Pontului.
Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică așezare de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului. La 25 de ani s-a reîntors în locurile natale și a locuit încă doi ani în biserica satului, după care a trecut la cele veșnice.
Câțiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaștele sale au fost găsite întregi și neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinților Apostoli din satul Epivat, pentru închinare și cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.
În anul 1223, țarul Ioan Asan al II-lea a strămutat moaștele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut și la nordul Dunării, în cele trei țări române.
În anul 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaștele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești (1386-1418), ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani.
După ce turcii au ocupat Serbia, moaștele sale au fost duse la Constantinopol, unde au fost răscumpărate de Patriarhia Ecumenică pentru 12.000 de ducați de aur, rămânând în catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani.
În 1641, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoștință pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
În același an, moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iași, fiind așezate cu cinste în biserica Sfinții Trei Ierarhi, aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iași, unde se află și în prezent.
Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită și data de sărbătorire a Sfintei Parascheva — 14 octombrie.
sursa: NapocaNews
