La Stampa și The Times îl confirmă pe Berenghi: milioanele de refugiați din Turcia ar putea forța ruta alternativă prin România

Barca de pescuit Emek 1, cu o capacitate de zece persoane, este ancorată în portul Mangalia scrie ziarul italian La Stampa care a și trimis un jurnalist în România pentru a vedea dacă Marea Neagră devine o nouă rută a crizei migranților. 

Pe 11 august, pe barcă se aflau 69 de persoane – 30 de bărbați, 10 femei și 29 de copii – toți migranți sirieni și irakieni. Acela a fost momentul în care România a înțeles în sfârșit că ceva nou se întâmplă, notează publicația italiană. A doua navă a fost interceptată pe 20 august cu 70 de migranți la bord, aproape toți sirieni. De atunci, situatia s-a repetat, cu bărci mai mici venind în Romania: chiar și o siriancă din Alep însărcinată în opt luni a ajuns pe Marea Neagră. La Stampa acuză de lipsă de transparență autoritățile române și spune că nimeni nu știe exact numărul celor care ajung cu bărcile, nefiind ușor să obții informații de la Garda de Coastă.
“Nimeni nu mai trece prin Grecia. Bulgaria are garduri și soldați la frontieră, așa cum a făcut Ungaria cu Serbia și Croația. Așa că singura trecere spre nordul Europei este pe la noi. Și încearcă acest lucru”, a declarat pentru La Stampa primarul Mangaliei, Cristian Radu.

Și cotidianul londonez The Times a scris într-o analiză publicată la mijlocul acestei luni că Marea Neagra pare să devină o rută alternativă a traficanților de oameni care aduc migranți în Europa.

Fostul luptător în Legiunea Străină, participant în patru războaie, acum activist civic, Cătălin Berenghi a avertizat de mai multe săptămâni despre această situație și a făcut o analiză în urmă cu câteva zile:

„9 milioane de refugiati in taberele din Turcia.

Traseul prin România este denumit “rută alternativă”, în timp ce traseul prin Grecia, Macedonia și Serbia este denumit “rută balcanică”.

Greu de spus când se va opri valul migraţionist şi cum va arăta Europa la finalul lui. Ştim care au fost transformările în trecut. Nu Imperiul Roman i-a civilizat pe barbarii care i-au trecut graniţele, ci invers, barbarii au tras întregul continent înapoi, în Epoca de Piatră. Migraţia din secolele III-V a avut drept consecinţă dispariţia superstatului latin şi un regres dramatic al civilizaţiei umane în Europa. Au dispărut oraşele şi drumurile, canalizarea şi apeductele, câmpiile s-au reîmpădurit, populaţia s-a redus drastic, locuitorii au recăzut în primitivism, s-a pierdut ştiinţa metalurgiei şi agriculturii, scrisul şi cititul s-au refugiat în mănăstiri. A fost nevoie de 1.000 de ani pentru ca Europa să recupereze căderea.
Acum nu este (deocamdată) vorba de o invazie militară. Continentul se modifică pe tăcute. Ştim că, în urmă cu 1.500 de ani, simbioza dintre vechile populaţii ale imperiului defunct şi nou-venitele triburi a durat, uneori, secole. În esenţă, francii, vizigoţii, burgunzii şi toţi ceilalţi nu reprezentau un număr important comparativ cu locuitorii ţinuturilor unde se stabileau – istoricii vorbesc de zeci de mii, uneori o sută-două de mii de nomazi ai acestor triburi, socotind populaţia întreagă, războinicii şi familiile lor. O imensă discrepanţă exista între aceşti năvălitori şi masa populaţiei pe care o dominau, deşi erau minoritari, prin organizare, solidaritate, agresivitate şi spiritul de gintă. Sute de ani, cele două comunităţi au trăit separat, cu obiceiurile şi preocupările lor, iar fuziunea s-a produs într-un interval mare de timp. Religia creştină a jucat un rol capital în această contopire. Acum, aflat în defensivă şi supus asediului, creştinismul nu mai poate îndeplini rolul de atunci.
Cum s-a întâmplat de fiecare dată, nou-veniţii nu sunt interesaţi nici de integrarea în comunităţile unde ajung, nici de asimilarea valorilor pe care le găsesc aici. Ei au deja un sistem de valori şi un mod de viaţă la care se raportează. Treptat, pe măsură ce numărul lor creşte, şi civilizaţia europeană, aşa cum o cunoaştem noi, se schimbă.
Europenii de acum, urmaşii invadatorilor din urmă cu secole şi înlocuitorii vechilor populaţii ale continentului, vor deveni la un moment dat, la rândul lor, „foştii“.”, crede Berenghi care postează mai multe fotografii cu traseele folosite de refugiați spre Europa occidentală.

sursa: Curentul