Din punct de vedere al tragi-comicului cu specific national, as zice ca suntem peste Caragiale. Cel putin asa rezulta daca deschizi televizorul, internetul, reteaua de socializare, at any given moment. Concret:
13-15 iunie 2017. Care este principala preocupare publica romaneasca la 27 de ani de la mineriada in care ACTUALUL PARTID AFLAT LA GUVERNARE (PSD fost FSN fost PCR) a instigat CU SUCCES la CRIMA IN MASA impotriva protestatarilor anticomunisti din Piata Universitatii? SUCCES tradus in zeci de morti si sute de victime directe, carora li se adauga o tara intreaga cu viitorul amputat sistematic de ACEST PARTID? Principala tema de dezbatere cand PRESEDINTELE DE ONOARE al PSD, Ion Iliescu, este, in sfarsit, trimis in judecata pentru crimele de atunci?
N-as fi crezut, dar este comentariul si “analiza” meciului televizat dintre doi borfasi criptocomunisti: seful PSD, Dragnea, pe de o parte, si premierul PSD, Grindeanu, de cealalta parte. Ii facem galerie lui Grindeanu: bravo Grindi! Jos palaria Grindeanu! (zic inclusiv jurnalisti vechi, cu pretentii de elita intelectuala, de la revista 22) Nu te lasa! Nu-ti da demisia! Rezistaaaaaa!!!
Sa ne-ntelegem: vorbim de acelasi premier Grindeanu care a semnat si i-a servit condamnatului penal Dragnea, cu manuta lui si cu guvernul lui, ordonantele de urgenta care au scos in iarna 600 de mii de protestatari in strada.
Este acelasi premier – membru PSD de 20 de ani, cu unchi, veri, cumetri bine infipti in partid – care a continuat sa-l serveasca abnegat pe condamnatul penal Dragnea., iar acum, probabil, vrea sa-i ia locul. Si ne anunta ca ii ia locul cu Victor Ponta secretar general al guvernului (citim pe hotnews). Da, acel Victor Ponta, fost sef PSD, fost premier, cu dosare penale serioase si el.
Grindeanu este acelasi premier PSD caruia sute de mii de romani ii cereau acum cateva luni demisia pentru ca “noaptea ca hotii” si gen.
Iar PSD este acelasi partid care, intre timp, a avansat in parlament aceeasi agenda antijustitie ca cea pentru care au iesit 600 de mii de protestatari in strada, in frig, in ianuarie. Si care detine majoritatea parlamentara, majoritatea consiliilor judetene si primariilor din tara.
Ce sa mai zici?
Ai spune, de exemplu, ca, uite, daca Grindi nu si-a dat demisia atunci, e bine si acum. Ca demisia premierului ar fi o sansa pentru Presedintele Iohannis a) de a negocia cu partidele parlamentare alt premier cu alt program de guvernare – cel actual ne-a adus deja, dpdv economic, o mare gaura in buzunare b) de a refuza de doua ori, in intervalele de timp constitutionale, propunerile de premier din partea majoritatii parlamentare controlate de PSD, declansand alegeri anticipate. Si ca pentru asta – hai, pa, la revedere si la anticipate – ar fi bine sa facem galerie, eventual masiv, in strada, la vedere. Presiune civica, democratica, de oportunitate se cheama. Ar servi ca suport Presedintelui si opozitiei in negocierile si optiunile subsecvente demisiei. Ar servi sa inteleaga ce vrea poporul – democratie, remember? Daca asta ar vrea poporul. Dar nu vrea. Nu vrea nici macar poporul civic, justitiar.
Atunci de ce sa zici? Ce rost are? Oamenii sunt pozitionati confortabil, in fata ecranelor (televizoarelor si computerelor) ca la meci: il plac pe Grindeanu, ii fac galerie lui Grindeanu. Rezista, baiete! Nu te lasa! Ramai premier! Asa ingropam PSD! E gata cu PSD! Am scapat!
Acu’, nu va suparati, intreb si eu ca prostu,’ poate ma clarifica cineva: cum distrugem PSD lasand PSD la putere si vechi pesedisti la guvernare? Cum distrugem PSD amanand, evitand sansa negocierii altui premier si program de guvernare sau, in extremis, sansa alegerilor anticipate? Just asking.
Astept cu interes raspunsurile inteligente, calculate, analitice, logice, analogice – precis s-a mai intamplat in istorie, nu? -, geologice – pentru ca si piatra gandeste -, ovinologice – pentru ca oaia, oaia …. -, expertologice si, nu in ultimul rand, psihopatologice, despre “rezistenta” si “distrugerea din interior”. Rezistenta la si distrugerea contactului cu realitatea, of course, nu ale PSD.
Sub neamul lui Caragiale
Din pacate, da, suntem din multe puncte de vedere sub neamul romanesc de la inceputul secolului trecut. Atunci, desi analfabetismul era in floare si nu exista televiziune sau internet, oamenii credeau crestineste in Dumnezeu, de unde, probabil, aveau mintile si caracterele mai intregi. Erau in stare sa se lupte in izmene, sa moara si sa castige razboaie pentru familia lor, pentru viitorul si libertatea lor, pentru tara lor – asa cum au facut-o, de exemplu, strabunicii nostri la Marasesti, cand in izmene l-au speriat pe Mackensen.
Acum? Feudalism, criptocomunism si analfabetism functional cu internet. Intunericul coboara din ecranele luminate ale televizoarelor, laptoapelor, smartfoanelor. Anti-gandirea si anti-morala se transmit prin antena si wi-fi, pe care le-au monopolizat. Acum, sansele sunt ca nu mai e nevoie de arme ca sa fim cuceriti: ne prabusim singuri sub povara propriei amnezii, debusolari si prostii.
Multumiri nesfarsite, inca o data, atat PSD, cat si exceptionalei noastre “elite” academice, politice si mediatice – dupa bunul lor plac modelate. Dupa 27 de ani de rezistenta la profesionalism si obiectivitate, acestea sunt rezultatele.
Epilog
Pentru asta or fi murit oameni acum 27 de ani, la Universitate? Just asking …
(Material apărut inițial pe blogul autoarei)
sursa: RostOnline
