O femeie căsătorită și cu trei copii a jucat un rol decisiv în realizarea Unirii din 1859
Află cine a fost cea care a reuşit, prin violarea corespondenţei dintre soţul ei şi demnitarii otomani, să descopere şi să invalideze complotul pregătit cu sprijinul Imperiului Habsburgic, prin care partida unionistă trebuia să piardă alegerile din Moldova.
Ecaterina Conachi, pe care apropiații o numeau Cocuța, s-a născut în 17 august 1828. A fost fiica logofătului moldovean Costache Conachi şi a Smarandei Negri.
La 2 iunie 1846 s-a căsătorit cu Nicolae Vogoride, desemnat, după moartea lui Theodor Balş, caimacam al Moldovei, căsătorie aranjată de ilustrul său părinte, ostil cauzei unioniste şi apărător al intereselor otomane în Ţările Române.
Însuşi domnul Moldovei, Mihail Sturdza, a participat la căsătoria celor doi, la moşia Ţigăneşti. Au avut împreună 3 copii, Emanoil, Maria şi Lucia.
Convingerile civice ale acestei „primei doamne” a timpului au devenit manifeste în contextul luptei pentru unire din Moldova. L-a determinat pe Nicolae Vogoride să renunţe la desemnarea lui Constantin Catargiu sau Nicolae Cantacuzino ca miniştri, ambii recunoscuţi antiunionişti, ameninţând în caz contrar cu divorţul şi cu plata unor despăgubiri egale în cuantum cu zestrea sa, pierdută în urma unor neinspirate plasamente. Cocuţa Conachi reproşa „veneticului din Fanar”: „Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai altă avere decât zestrea ce ţi-am adus-o eu. Îţi iert risipirea ce ai făcut-o, dar nu-ţi voi ierta trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să devie şi a dumitale. Cum nu ai astăzi altă avere decât a mea, aş putea, printr-un divorţ, să te aşez din nou pe paiele de unde te-am ridicat”.
A reuşit, prin violarea corespondenţei dintre soţul ei şi demnitarii otomani, să descopere şi să invalideze complotul pregătit cu sprijinul Imperiului Habsburgic, prin care partida unionistă trebuia să piardă alegerile din Moldova. Scrisorile au fost trimise spre publicare de către Costache Negri şi Dimitrie Rallet, prin intermediul ambasadorului francez, cotidianului «L’Étoile d’Orient» („Steaua Dunării”), care fusese interzis la Iaşi şi apărea la Bruxelles. Scurte review-uri în limba română ale acestor epistole care au făcut înconjurul Europei, au fost publicate şi în Moldova sub numele de Estract de scrisori secrete trimise caimacamului Moldovei de deosebite feţe politice.
Urmare a gestului său de mare curaj, unioniștii au putut să aleagă pe Alexandru Ioan Cuza domn în Moldova, pas esențial în drumul spre Unirea din 1859 care a pus baza Marii Uniri din 1918.
Sinteză din Enciclopedia României via AlexandraNadane.ro
Bogata este istoria noastra…