Treziți la realitate de Trump, gata să-i asculte pe „populiști”: Forumul elitelor înspăimântate de la Davos
În 2016, la Forumul Economic Mondial de la Davos s-a discutat despre a patra revoluție industrială, despre inteligența artificială și impactul ei în economie și societate. Aproape nimic nu prevestea cutremurul ce avea să se producă în Statele Unite, odată cu alegerea lui Donald Trump la Casa Albă.
Anul acesta, între 17 și 19 ianuarie, așa cum se întâmplă începând din 1971, în mica localitate elvețiană se vor întâlni elitele politice mondiale, crema marilor afaceriști, analiști și formatori de opinie, pentru a discuta despre „o conducere receptivă și responsabilă“, despre „recunoașterea faptului că frustrarea și nemulțumirea sunt tot mai mari în segmentele societății care nu înregistrează dezvoltare și progres social“.
Crema globalizării
Vor sosi la Davos capetele încoronate ale Europei și Orientului Mijlociu, manageri ai marilor fonduri speculative, președintele Afganistanului, premierul Pakistanului, noul secretar general al ONU, președintele Băncii Mondiale, directoarea FMI, secretarul general NATO, fostul vicepreședinte american Al Gore, cel care a transformat lupta împotriva schimbărilor climatice într-o mare afacere, și, aflați în ultimele zile ale mandatului lor, vor veni și vicepreședintele SUA și secretarul de stat John Kerry. Mai participă oligarhi ucraineni și ruși, precum Viktor Pinciuk și Oleg Deripaska. Va ajunge aici până și Shakira, ambasadoarea globală UNICEF.
Temele de dezbatere
După ce plătesc „modica“ taxă de 50.000 de dolari, printre mese cu hamburgeri de peste 40 de euro și vinuri alese, marii manageri și directoarea FMI, Christine Lagarde (protagonista unui proces în care a fost găsită vinovată pentru proasta gestionare a miliarde de euro în Franța, însă nu a suferit absolut nicio condamnare), vor conferenția pe tema „Constrânși și furioși: cum să rezolvăm criza clasei de mijloc“. Se va mai dezbate și despre cum imigranților nu trebuie să li se mai ceară să fie asimilați în noile societăți, ci doar să producă, vor fi abordate teme precum „Politica fricii sau revolta celor uitați?“, „Toleranța, la punctul critic?“ și „Era post-UE“.
Temerile marilor corporatiști
Echipa noului președinte Donald Trump a refuzat să participe la Forumul Economic Mondial din acest an, iar aceasta reduce din relevanța evenimentului. Practic, adevăratul Forum din 2017 va avea loc la Washington, unde va fi organizată, ulterior, o nouă reuniune. Abia atunci participanții de la Davos speră să-și dea seama despre ce se întâmplă în lume. „Marii corporatiști nu-i vor pe Trump și pe liderii autoritari de extremă-dreapta. Vor o economie globală sustenabilă în care să poată face afaceri. Tot mai mulți dintre ei încep să-și dea seama că și-au făcut greșit calculele“, spune autorul Guy Standing, invitat pentru prima dată la Davos. Nici cancelarul Angela Merkel nu va merge la Davos, pentru al doilea an consecutiv. În lipsa unui motiv oficial, presa suspectează că este vorba despre frica de propriul electorat, teama de a nu alimenta reacțiile populiste, mai cu seamă că Donald Trump a caracterizat politica germană a imigrației drept „o greșeală catastrofală“.
În lipsa emisarilor noului președinte al SUA și a Angelei Merkel, vedeta de la Davos va fi Xi Jinping, primul președinte chinez care participă la această reuniune, un semn că Beijingul capătă tot mai multă greutate, într-un moment în care Donald Trump anunță o Americă mai izolaționistă, iar Europa este preocupată de problema imigrației și a Brexitului.
„Omul de la Davos“ și-a pierdut busola
Urmează trei zile de reuniuni în care se va discuta despre un raport Oxfam, care arată cum cei mai bogați șase afaceriști din lume dețin o avere egală cu cea a celei mai sărace jumătăți din populația globală. Sunt discuții organizate de angajații amfitrionului Klaus Schwab, angajați care câștigă, în medie, 210.000 de dolari pe an. În reședința sa din Davos, Schwab pare să fi realizat că oamenilor le este frică. „Avem populiști și trebuie să-i ascultăm. Trebuie să oferim răspunsuri la temerile lor. Nu e suficient să-i ascultăm“, spune el. Răspunsurile ar trebui să fie date de ceea ce Huntington numea „omul de la Davos“, care „nu are nevoie de loialitate națională, care privește granițele naționale ca pe niște obstacole care, din fericire, dispar, care vede în guvernele naționale rămășițele trecutului, al căror rol principal este să faciliteze afacerile elitelor globale“. Răspunsurile acestei elite vor întârzia însă: după alegerile din SUA, „oamenii de la Davos“ par să-și fi pierdut busola.
sursa: Cotidianul
