Minciunile revoluției sexuale

Revolutiile au mintit oamenii. Le-au promis libertate, dar au impus tiranii si i-au inrobit necredintei, patimilor, ateismului, razboaielor si conflictelor sociale. Din acest punct de vedere, revolutia sexuala nu face exceptie.

Astazi incercam sa demontam cateva dintre minciunile revolutiei sexuale. Cum ar fi spre exemplu aceea ca homosexualii alcatuiesc un sfert din populatie, o afirmatie iresponsabila vanturata si in presa romana a deceniului precedent. Proportia a fost ulterior redusa la 10%, iar in ultimii ani, cind metodele de colectare a datelor privind orientarea sexuala au devenit mai precise, la doar 2-3%. Dar si acest procent e fals, in ultimii ani comunitatea homosexuala fiind identificata mai putin in termeni de procente si mai mult ca o „minoritate importanta.

O alta aberatie a revolutiei sexuale a fost aceea ca unii oameni se nasc homosexuali. Datele care parvin din Marea Britanie infirma notiunea asta si denota, dimpotriva, ca homosexualitatea e o maladie trecatoare a tineretii, o moda la tineri. Conform datelor statistice britanice, procentul persoanelor care se identifica drept homosexuali scade cu varsta, el fiind mai ridicat la tinerii adolescenti si in anii 20 si 30 ai vietii, dar scade constant in anii 40 si tarzii ai vietii, ajungind in anii 60 la doar 0,5% din populatia britanica. Homosexualitatea nu poate fi, deci, un dat biologic, pentru ca trasaturile biologice cu care ne nastem nu se pot schimba pe parcursul vietii.

Luna trecuta a fost publicat cel mai vast studiu cunoscut noua privind homosexualitatea, orientarea sexuala si transgender-ismul. Lung de peste 140 de pagini, Raportul a aparut fost publicat in editia lunii septembrie 2016 a publicatiei The New Atlantis. Titlul lui esteSexuality and Gender: Findings from the Biological, Psychological, and Social Sciences („Sexualitate si gen: date din stiintele sociale, biologie si psihologie”). Il puteti citi in intregime aici.

Fara a fi o revista crestina, The New Atlantis este o publicatie a oamenilor de stiinta crestini, teisti, care combat, la nivel stiintific, ateismul, evolutionismul, transumanismul si ideologiile stiintifice contemporane anticrestine si antiteiste. Aici sunt gazduite adesea materiale fascinante care sustin creationismul, exceptionalitatea fiintei umane in raport cu animalele, etc. Printre altele, NA a publicat acum un an un dosar voluminos si la fel de captivant privind clonarea umana si perspectiva etica crestina asupra acestui subiect.

Autorii Raportului precizat sunt profesorii Lawrence S. Mayer si Paul R. McHugh. McHugh a fost, vreme de multi ani, seful catedrei de psihologie de la Johns Hopkins University, o institutie de renume mondial, cu sediul in Baltimore, statul Maryland. Este autorul unei serii de carti si totdata un comentator cautat de Wall Street Journal, Washington Post, Public Discourse, The Federalist si alte publicatii influente privind sexualitatea umana.

Profesorul Mayer e mai putin cunoscut in Romania. Credentialele lui, insa, trebuie reliefate pentru ca dau greutate Raportului. Multi ani, Mayer a facut depozitii, din pozitia de expert, in sprijinul homosexualilor in tribunale si se opune discriminarii lor. In acelasi timp, insa, simte compasiune fata de ei din cauza problemelor psihice mult mai serioase cu care ei se confrunta in comparatie cu persoanele heterosexuale. Meyer este profesor de psihiatrie la Johns Hopkins University, si, in plus, profesor de statistica la Universitatea de Stat din Arizona. In tandem, cei doi au facut cea mai extensiva trecere in revista a literaturii de specialitate de pina acum privind orientarea sexuala si transgender-ismul.

Urmeaza ca fiecare cititor interesat sa citeasca, in limita timpului, Raportul. Noi mentionam citeva din punctele lui esentiale, aflate in rezumatul („Executive Summary”) al Raportului.

Concluziile majore ale raportului Meyer – McHugh

• Notiunea de „orientare sexuala” ca proprietate innanscuta si biologica imuabila a fiintelor umane nu e validata stiintific. Adica, adaugam noi, din perspectiva stiintei, fiintele umane NU se nasc cu o orientare sexuala specifica.
• Exista evidenta ca anumiti factori biologici, cum ar fi genele si hormonii, influenteaza comportamentele sexuale si atractiile homosexuale, dar nu exista explicatii biologice convingatoare pentru „orientarea sexuala”. Cu toate ca au fost identificate diferente minore in structura cerebrala si activitatea cerebrala a homosexualilor si heterosexualilor, aceste date nu demonstreaza ca diferentele sunt innascute ori rezultatul unor factori psihologici ori de mediu decisivi.
• Studii longitudinale facute pe adolescenti sugereaza ca orientarea sexuala ar putea fi fluida pe parcursul vietii unor persoane, dar un studiu estimeaza ca aproximativ 80% dintre baietii adolescenti care se declara atrasi sexual de persoane de acelasi sex isi pierd aceste sentimente odata ajunsi adulti.
• In comparatie cu heterosexualii, non-heterosexualii au suferit abuz sexual in copilarie de doua sau trei ori mai mult ca heterosexualii.
• In comparatie cu populatia generala, populatia non-heterosexuala se confrunta cu riscuri mai ridicate de probleme phisice si de sanatate.
• In comparatie cu heterosexualii, non-heterosexualii au un risc de 1,5 de ori mai ridicat de a suferi de anxietate si maladii psihice, un risc de doua ori mai mare de a suferi de depresie, un risc de 1,5 de ori mai mare de dependenta de droguri, tutun si alcool, si un risc de suicid de 2,5 ori mai ridicat.
• Membrii comunitatii transgender sunt expusi unui risc mult mai ridicat de a suferi de probleme psihice fata de restul populatiei. Alarmant, rata tentativelor de suicid de-a lungul vietii la persoanele transgender e estimata la 41%, in comparatie cu doar 5% la intreaga populatie a Americii.
• Exista dovada limitata ca stigma si discriminarea contribuie la problemele psihice ale homosexualilor si persoanelor transgender.
• Ipoteza ca identitatea de gen este innascuta, ori o proprietate imuabila a fiintelor umane care este independenta de sexul biologic – adica ca o persoana ar putea fi „un barbat intr-un trup de femeie” sau „o femeie intr-un trup de barbat” – nu e validata de datele stiintifice.
• Conform unei estimari recente, aproximativ 0,6% din populatia adulta a Americii considera ca apartine „unui sex diferit decit cel biologic” cu care s-au nascut.
• Comparatia intre structurile cerebrale ale persoanelor transgender si cele ale restului populatiei au reliefat o corelatie slaba intre structura creierului si auto-identificarea ca „transgdender”. Aceste corelatii nu duc la nicio dovada in sprijinul unei posibile baze neuro-biologice a transgender-ismului.
• In comparatie cu populatia generala, adultii care si-au schimbat sexul biologic continua sa aibe un risc ridicat de probleme psihice si au un risc al decesului prin suicid de 19 ori mai ridicat.
• Doar o minoritate dintre copiii care sufera de „criza de identitate de gen” continua sa experimenteze aceasta criza si ca adulti.

Ce aduce nou acest studiu?

Din perspectiva noastra, nimic din ce constata Raportul Mayer – McHugh nu e nou. Marele merit al Raportului Mayer – McHugh este ca doi psihiatri proeminenti au avut energia si curajul sa puna in opera un Raport cuprinzator care analizeaza datele a sute de studii din citeva decenii si ajung la concluziile enuntate mai sus. Pentru asta, Mayer si McHugh merita aprecierile celor care iubesc adevarul. Tenacitatea lor a expus falsurile majore ale revolutiei sexuale.

Un alt merit al Raportului este criticarea vehementa a corctutidinii politice a legiuitorilor, parlamentarilor, politicienilor, academicienilor, si jurnalistilor. Ea nu ajuta la rezolvarea problemelor cu care se confrunta homosexualii si persoanele transgender. Nu e in avantajul acestora, arata autorii, sa li se implineasca fiecare cerere in detrimentul rcunoasterii problemelor de sanatate fizica si mentala cu care se confrunta. La fel, nu le ajuta cu nimic declansarea si intretinerea unui razboi de propaganda contra celor care afirma ca orientarea sexuala si transgenderismul pot fi rectificate prin terapie si consiliere. Nu le foloseste la nimic nici ca profesorii, scolile, universitatile sa intoarca privirea de la criza serioasa prin care trec acesti oameni si in loc sa le-o incurajeze sub pretextul „tolerantei”.

In final, autorii indraznesc sa atentioneze ceea ce si noi am facut in Romania din 2009 incoace – confuzia sexuala la tineri, mai nou si la copii, se extinde, iar din asta nu are nimeni de castigat. In primul rind au de pierdut homosexualii si copiii. E o tragedie pe care noi o consideram ca pe o dovada ca adultii sacrifica, de buna voie, copii si adolescenti pe altarul corectitudinii politice.

de Alianta Familiilor din Romania

via Cultura Vietii