Legea 96/1998 statuează ziua de 26 iunie drept Zi a Drapelului Național.
Ziua Drapelului Național este marcată de autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări educative cu caracter evocator sau științific consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, potrivit Agerpres.
Parlamentul României se întrunește în ședința comună și sunt organizate ceremonii publice de inălțare a Drapelului Național în Capitală și în toate municipiile reședința de județ.
Constituția României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol național alături de stemă, sigiliu și imn.
Drapelul Național-albastru, galben, roșu-de la lance-a fost decretat, pentru prima oară, că simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza ‘Dreptate-Fratie’ înscrisă pe el.
El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848 când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat că drapel național steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atesta faptul că în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.
În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore că simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, că drapel național, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la București.
Guvernul provizoriu întărea că ‘Steagul național va avea trei culori-albastru, galben și roșu’. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte ‘Dreptate, Fratie’. Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a două zi în cadrul Mării Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului numit de atunci înainte Câmpia Libertății, mai scrie Agerpres.
La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluționar a stabilit că dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel-albastru închis, galben deschis și roșu carmin. S-a dispus totodată confecționarea de steaguri naționale care să fie arborate în toate localitățile. Din păcate se mai păstrează doar foarte puține, cum este piesă expusă la Muzeul Național de Istorie a României și care a aparținut Gărzii orășenesti din Slatina.
via Timpul.md
