“O să se bată cu noi şi morţi, iar noi o să fim alături de voi ca să ne apăraţi. Şi morţi vom izbândi!” Acestea au fost cuvintele Părintelui Gheorghe Calciu pe patul de moarte. Iată că a avut dreptate.
Doamna Oana Stănciulescu a fost propusă de către PNL să facă parte din noul Consiliu de Administrație al TVR. Societatea civilă, așa zis democrată, a protestat imediat printr-o scrisoare deschisă trimisă liderilor PNL:
Doamnei Alina Gorghiu,
Domnului Vasile Blaga,
Copreşedinţi ai Partidului Naţional Liberal
Am fost şocaţi de ştirea desemnării doamnei Oana Stănciulescu, la propunerea Partidului Naţional Liberal, ca membră a Consiliului de Administraţie a Televiziunii Române.
Oana Stănciulescu s-a făcut cunoscută ca foarte activă în cultivarea memoriei unor personalităţi şi valori de extremă dreapta din istoria culturii româneşti. Cu o consecvenţă, ce trebuie subliniată, jurnalista îşi face un crez din a reabilita, şi eroiza o serie de personalităţi de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană şi antidemocrată. Pe aceştia i-a declarat repetat „eroii noştri“. Câteva exemple sunt revelatoare: la 23 februarie, acest an, într-o dezbatere la Realitaea TV, Oana Stănciulescu declara că Radu Gyr, cunoscut poet legionar, autorul imnului mişcării legionare, personalitate recuperată de Ion Antonescu, în regimul căruia a ocupat importante demnităţi şi scriitorul şi publicistul Vintilă Horia, cunoscut ca prohitlerist sunt „reperele ei morale”. Şi, cu prestigiul câştigat întotdeauna de omul de pe ecran, recomanda societăţii româneşti să adopte aceste repere morale.
Doamna Stănciulescu a fost extrem de activă în combaterea legii 217, supranumită în media „legea antilegionară“. Am aminti că această lege a fost propusă de parlamentari PNL, cu scopul de a împiedica propaganda extremistă din România. Doamna Stănciulescu, împreună cu alţi colegi ‘întru credinţă’ neolegionară au atacat brutal Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“, organism al Guvernului României şi au adus injurii grosolane directorului general al Institutului.
Nu este lipsit de interes să amintim forma de exprimare a doamnei Stănciulescu caracterizată prin agresivitate, autosuficienţă, minimalizarea adversarului de idei.
Considerăm că poziţiile publice ale doamnei Oana Stănciulescu contribuie la crearea unui climat politic şi moral insalubru şi sunt periculoase pentru democraţia românească. Ele sunt contrare opţiunii europene a societăţii româneşti, opţiune în care PNL a avut un rol important. Această opţiune este incompatibilă cu moştenirea fascistă.
Cu atât mai grav consideram că ar fi promovarea publicistei într-o poziţie importantă a Televiziunii publice.
Nu putem fi decat consternaţi de propunerea Partidului Naţional Liberal pentru completarea Consiliului de administraţie al TVR. Fie că îmbrăţisăm sau nu drumul politic al PNL, am văzut întotdeauna în acest partid o structură democratică importantă. Am crezut întotdeauna în compatibilitatea conceptelor de democraţie, europenism şi liberalism.
Să amintim că în istoria sa, PNL a ‘beneficiat’ de atenţia violenţei legionare, care l-a asasinat pe unul din liderii partidului, primul-ministru în funcţie, I. G. Duca.
Stimată Doamnă şi stimate Domnule,
Vă rugăm să luaţi în considerare, împreună cu organismele de conducere a PNL, retragerea propunerii privind desemnarea doamnei Stănciulescu în importantul forum al TVR.
Cu stimă,
Liviu Antonesei, scriitor, profesor, Universitatea “A.I. Cuza“, Iasi
Ion Petre Barbos, Cluj-Napoca.
Stephan Benedict, publicist, New-York
Liviu Beris, PHD, presedinte al Asociatiei Evreilor Supravituitori ai Holocaustului
Maria Bucur, profesor, Indiana University, USA
Horia Bozdochina, PHD, istoric, Sibiu
Sorin Camner , inginer, Bucuresti, Romania
Gianina Cărbunariu, regizor
Alina Ciobanu, consilier in cariera, Universitatea Bucuresti.
Peter Dan, PhD Long Island University, New York
Caius Dobrescu, profesor, Universitatea Bucuresti
Irina Dragan, psiholog
Smaranda Enache, militanta pentru drepturile omului.
Daniel Cristea Enache, conferentiar, Universitatea Bucuresti
Bogdan Florian, lector universitar, SNSPA
Iulian Fota, PHD, expert in probleme de securitate
Andreea Gheba, doctorand, SNSPA
Mihai Dinu Gheorghiu, profesor , Universitatea “Al. I. Cuza”, Iasi
Georg Herbstritt, istoric, Berlin
Mihaela Grancea, profesor , Universitaea Lucian Blaga”-Sibiu
Florin Iepan, regizor
Maximilian Marco Katz, MCA, Director Fondator al Centrului de Monitorizare a Antisemitismului
Macovei Elena-Irina, psiholog
Norman Manea, scriitor
Peter Manu, medic, profesor universitar, USA
Adrian Miroiu, profesor universitar, SNSPA
Andrei Klein, Cluj-Napoca
Werner Kremm, publicist, Timisoara
Marcu Flaviu Cristian, doctorand UBB, Cluj-Napoca
Iudita Muresan, conferentiar universitar pensionar, supravietuitoare a Holocaustului.
Carmen Mușat, conferentiar universitar, Universitaea Bucuresti, redactor-sef la “Observator Cultural”
Lucian Nastase-Kovacs, profesor universitar, UBB Cluj-Napoca
Adrian Niculescu, conferentiar universitar, SNSPA
Iulian Popa, PHD, cercetator, UBB
Serban Nichifor, compozitor, profesor universitar , Universitatea Nationala de Muzica, Bucuresti
Liliana Popescu, conferentiar universitar, SNSPA
Liviu Rotman, profesor universitar, SNSPA
Michael Shafir, profesor , UBB,Cluj-Napoca
Stefan Sienerth, istoric, Germania
Edit Szegedi, conferentiar universitar, UBB, Cluj-Napoca
Daniel Vighi, scriitor, Timisoara
Zoltan Tibori Sandor, conferentiar universitar, UBB-Cluj
William Totok, publicist, Berlin
Sebastian Toc, doctorand, SNSPA
Keno Verseck, jurnalist, Berlin
Claudia Zidaru, doctorand SNSPA
Cezar Gheorghe, jurnalist cultural, critic literar, eseist
Păcatele doamnei Stăciulescu? Că „a fost extrem de activă în combaterea legii 217, supranumită în media «legea antilegionară»”, că „a declarat că Radu Gyr șiVintilă Horia sînt reperele ei morale” și că „a atacat brutal Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“, organism al Guvernului României şi au adus injurii grosolane directorului general al Institutului”.
Nu știu dacă semnatarii scrisorii de protest realizează totalitarismul poziției lor. Să înțelegem că o lege nu poate fi criticată? Cum nu poate fi criticat nici Guvernul sau un organism al său? Păi înseamnă că ne-am întors în comunism, asta dacă l-am părăsit vreodată.
Radu Gyr și Vintilă Horia sînt toxici? Nu sînt demni de admirat sau considerați repere morale pentru că așa zice un organism al Guvernului? Păi atunci înseamnă că Alexandru Vișinescu, Ion Ficior și toți ceilalți torționari comuniști sînt eroi ai României. Doar au luptat cu toate armele avute la dispoziție împotriva „extremismului” și a exponentilor săi, practic i-au ras de pe suprafața pămîntului. Doar cei ce au reușit să se refugieze în străinătate au avut norocul să scape. Dar ce ne facem că Occidentul nu le-a făcut nimic „extremiștilor de dreapta” din România. Ba chiar i-a protejat și pe unii dintre ei i-a apreciat? Cum e și cazul lui Vintilă Horia, „cunoscut ca prohitlerist” dacă e să ne luăm după semnatarii scrisorii de mai sus, care a fost recompensat în 1960 cu presitigiosul premiu al Academiei Goncourt pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil”.
Ce ne facem cu Ronald Reagan, președinte al SUA între 1981 și 1989, care l-a primit pe regretatul Părinte Gheroghe Calciu chiar la Casa Albă? Probabil că și Ronald Reagan ar trebui pus la index. Pe lîngă faptul că a primit la Casa Albă un „extremist de dreapta” român a mai și contribuit decisiv la dărîmarea comunismului, regimul politic regretat, probabil, de semnatarii scrisorii de mai sus. Doar pe vremea aia nu aveai dreptul la propriile opinii și erai imediat criticat, erai obligat să-ți faci autocritica și să-ți pui cenușă în cap în celebrele ședințe de partid și apoi marginalizat, dat ca exemplu de „așa nu” ca nu cumva și alții să-și facă curaj și să te urmeze.
de Tudor Marincu RostOnline
