Finalul lumii, până la urmă, nu ține nici de burțile, nici de conturile, nici de casele noastre, nici de nimic din ceea ce construim, ci ține de această sensibilitate la aproapele, de această dragoste față de cel care are nevoie de tine ca persoană, ca parte integrantă a dragostei lui Dumnezeu pentru el.
Evanghelia ne prezintă un Mântuitor care ne surprinde întotdeauna; un Mântuitor Care face să ne treacă frica de judecata lui Hristos. Toată scenografia aceasta apocaliptică, ce în ultima vreme ne sfidează bunul simț și ne atacă sufletul, se vădește în Evanghelia lui Hristos mult mai simplu de depășit.
Dacă identifici un flămând, un însetat, un bolnav sau un întemnițat, dacă-i întinzi mâna, o faci cu acordul și în onoarea lui Hristos și ești onorat de Hristos.
Lucrul acesta este important de reținut: că finalul lumii – așa cum îl vede lumea de astăzi – nu ține nici de burțile, nici de conturile, nici de casele noastre, nici de nimic din ceea ce construim, ci de această sensibilitate la aproapele, de această dragoste față de cel care are nevoie de tine ca persoană, ca parte integrantă a dragostei lui Dumnezeu pentru el.
(Preot Constantin Necula, Alexandru Rusu, Farmacia de cuvinte, Editura Agnos, Sibiu, 2014, p. 41)
via Doxologia
