Numirea în fruntea CSM în 2016 a unui procuror militar implicat în dosarul BEREVOIEŞTI, dosar îngropat la fel ca şi cel al crimelor din Decembrie ’89, stârneşte indignarea revoluţionarilor, care cer preşedintelui Iohannis să-şi ia în serios rolul de mediator între instituţiile şi puterile Statului.
Acum 26 de ani, în decembrie ’89, peste o mie de tineri au murit pentru a da României un viitor. Câteva luni mai târziu, în iunie 1990, alţi tineri şi-au plătit cu sânge şi durere, sub bâte şi pumni de mineri, dorinţa de a trăi într-o ţară liberă de comunism.
Tot în vara lui ’90, în comuna Berevoieşti, judeţul Argeş, o echipă din mai multe cadre ale S.R.I. dădea foc unui camion cu dosare de dinainte şi după ’89.
Dosarele nu au ars însă complet iar în mai 1991, o echipă de jurnalişti de la România Liberă, condusă pe atunci de Petre Mihai Băcanu, a trecut la dezgroparea lor. Ancheta României Libere la groapa din Berevoieşti a scos la iveală că documentele pe care SRI a încercat să le ardă, îngropând „resturile” sub mormane de steril, „certificau participarea noilor sereişti la Mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii”. Pentru îndrăzneala de a dezgropa documentele fostei securităţi, jurnaliştii au fost ameninţaţi cu răspunderea penală. A fost chiar întocmit un dosar de cercetare penală, prin care toţi ziariştii implicaţi în operaţiunea Berevoieşti „să fie traşi la răspundere”. Soluţia dată a fost, din fericire, de Neîncepere a Urmăririi Penale.
25 de ani mai târziu, unul din cei doi procurori care s-au ocupat de cazul Berevoieşti – dosarul fiind închis în mod convenabil – a ajuns şeful Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a stârnit indignarea membrilor Asociaţiei 21 decembrie 1989, cu atât mai mult cu cât această numire are loc la scurtă vreme după închiderea dosarului Revoluţiei.
Redăm comunicatul Asociaţiei 21 decembrie 1989 remis cu puţin timp înainte de alegerea procurorului Mircea Aron în fruntea CSM, alegere cât se poate de previzibilă, în condiţiile în care acesta a fost unicul candidat la şefia Consiliului.
” MOTTO Proces-verbal, 29.05.1991
Procurori militari colonel de justiţie Mircea Levanovici şi maior de justiţie Aron Mircea din Direcţia Procuraturilor Militare. [Dosarul nr. 30/P/1991 – BEREVOIEŞTI]
„Miercuri 6 ianuarie, CSM şi-a programat alegerea Preşedintelui. Alegeri CSM cu candidat unic, aşa cum numai Securitatea, PCR şi continuatorii FSN/adică PSD, stiu să facă. Candidatul unic este un procuror militar din anii ’80, Mircea Aron, 63 de ani, aflat la putere la vârsta la care colegii săi din Direcţia procuraturilor militare sunt deja în rezervă, pensionari liniştiţi cu pensii de câteva mii de euro, precum rezerviştii din sindicatul proputinist condus de Mircea Dogaru.
Candidatul unic la preşedinţia CSM 2016 este cunoscut publicului din dosarul BEREVOIEŞTI – 1991 care a îngropat şi mai mult documentele securităţii, fiind procuror de caz împreună cu Mircea Levanovici. Dosarul nr. 30/P/1991 deschis din cauza presei care a dezvăluit opiniei publice operaţiunea ilegală a Diviziunii B a SRI săvârşită de nişte oarecare Bordeianu şi Spătaru, ofiţeri de securitate preluaţi de noua structură, a fost însă îngropat ca şi dosarul revoluţiei.
Mircea Aron i-ar urma în funcţia de preşedinte al CSM, judecătorului Adrian Bordea, fiul fostului şef al Direcţiei I – Politic a Securităţii Statului, Aron Bordea, potrivit dezvăluirilor existente şi în presă, despre cum acesta făcea prin 1985 rapoarte despre Doina Cornea. Şi Adrian Bordea a fost ales preşedinte al CSM în 2015 candidând tot de unul singur, după ce anterior exercitase fără glorie un mandat de vicepreşedinte.
Ca un făcut, majoritatea documentelor de la Berevoieşti erau anterioare datei de 22 Decembrie 1989, aveau caracter de secret de stat şi aparţineau fostei Direcţii I a securităţii, adică tocmai acolo unde între 1980-1986 fusese şef Aron Bordea, tatăl preşedintelui de ieri al CSM, Adrian Bordea. Iar procurorul ales (anume desemnat?) şi trimis de Direcţia procuraturii militare la Berevoieşti să-i intimideze pe ziariştii României libere, este nimeni altul decât Mircea Aron, care aşa cum arătam a preluat cazul …
Ancheta României libere din 1991 la groapa din Berevoieşti arată: „am găsit alături de documente de dinainte de 1989 şi altele din 1990, de la PNL şi PNTCD. Certificau participarea noilor sereişti la mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii. Un document datat 18 mai 1990 dezvăluia urmărirea din oră în oră a „obiectivelor”. Era evident că poliţia politică îşi continua activitatea”.
Asociaţia 21 Decembrie 1989 nu cunoaşte acum nici modul în care procurorul Mircea Aron şi-a încheiat alte conturi cu trecutul şi cât de implicat a fost în dosarele revoluţiei ori mineriadelor sau în îngroparea adevărului în cazul Berevoieşti! Cert este însă că până şi Virgil Măgureanu director în exerciţiu al SRI era silit să accepte că sinistrul „Caz Berevoieşti ne-a umplut de ruşine pe toţi” (Declaraţie Virgil Măgureanu, emisiune TV, 11 aprilie 2006).
Asociaţia 21 Decembrie 1989 nu cunoaşte acum nici raporturile lui Mircea Aron cu securitatea ori cu partidul comunist şi doar o căutare aprofundată prin arhive ar putea spune cum stau lucrurile, deşi cele cunoscute publicului sunt semnificative.
Nu rezultă cu claritate nici dacă acest procuror militar a fost sau nu cenzor în anul 1990 al dosarelor membrilor fostului CPEx al partidului comunist, urmează să ne spună din jilţul prezidenţial din CSM, deşi nu pare şi nu este un prieten al transparenţei.
Ca exemplu, pe 22 Decembrie 2015, fără dezbateri şi consultări publice, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a votat un alt regulament, abrogându-l pe cel din anul 2005 impus prin legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile justiţiei şi proprietăţii, care introducea o măsură fără precedent – repartizarea aleatorie a dosarelor!
Noul regulament al instanţelor adoptat de CSM în ziua când se împlineau 26 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, transforma într-o caricatură repartizarea aleatorie şi le readuce preşedinţilor de secţii şi de instanţe, puterile pe care le pierduseră în anul 2005, şi pentru care o regretau pe Rodica Stănoiu şi pe favoritele sale de la Tribunalul Bucureşti ca şi pe cei din camarilele comuniste cuibărite prin Ministerul Justiţiei.
S-a spus ani de-a rândul (şi aici e şi taina tergiversării dosarelor revoluţiei şi mineriadelor) că în 1990, Stănculescu, după ce i-a predat din putere lui Iliescu şi acoliţilor acestuia, „şi-a făcut procuratură” punând sub obedienţă Direcţia procuraturilor militare!
A făcut parte şi procurorul Aron din gruparea dominată de condamnatul pentru represiunea asupra Timişoarei, Victor Atanasie … sau din cea dominată de celălalt militar, Virgil Măgureanu încă necondamnat, dar pus sub urmărire penală şi în dosarul revoluţiei şi în dosarul mineriadei?
A rămas Mircea Aron legat [doar] de nişte amintiri şi prietenii de familie?
E timpul ca din jilţul de preşedinte al CSM să răspundă public la aceste întrebări, pentru că, într-un stat de drept şi democratic, justiţiabilii au dreptul constituţional la informare.
Şi totuşi, BEREVOIEŞTI rămâne un motiv pentru care candidatul unic trebuie să facă nişte destăinuiri speciale! Pentru că iată ce spunea ancheta din 1991, a jurnaliştilor de la România liberă, pe care Consiliul Superior al Magistraturii cu tot cu membrii de drept, Ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, pare să o fi dat uitării:
Continuarea anchetei jurnalistice este însă aici: m.romanialibera.ro/…/cazul-berevoieşti-15-ani-de-tăcere-515…
De asemenea, nu am înţeles nici de ce procurorul Bogdan Gabor sau chiar judecătorul Cristi Danileţ ori un alt tânăr procuror ori judecător, nu şi-a depus candidatura pentru preşedinţia CSM; La CSM pare că miercuri va fi ca la alegerile prezidenţiale din România anului 2000: electorii aleg între Iliescu şi … Iliescu mai mic (adică între Iliescu şi Vadim)?!
Astfel, cu Mircea Aron în frunte, după Adrian Bordea, probabil că trebuie să ne luăm grija că se vor mai face demersuri la CSAT pentru deconspirarea colaboratorilor securităţii şi ai serviciilor secrete din Justiţie, aşa cum cereau judecătorul Dana Gîrbovan sau membrul CSM Horaţius Dumbravă, dacă demersul acestuia nu a fost doar formal.
Cum cineva ar trebui să rişte să se autodenunţe sau să-şi denunţe foştii colegi, probabil că nici Parchetul şi nici CSM nu se va mai preocupa în vreun fel de cei care au tergiversat 25 de ani soluţionarea justă a dosarelor din perioada infracţională Decembrie ’89 – Iunie ’90 şi nici de redeschiderea dosarului revoluţiei şi poate că vor şi ascunde pentru 45 de ani numele procurorilor care i-au favorizat pe asasinii din decembrie ’89 sau din iunie ’90!
Luând act de cele de mai sus şi nu numai, instituţiile europene şi ambasadele străine din România vor avea de ce să fie îngrijorate că la CSM, în pofida prevederilor art.1 din Constituţie şi a idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989, restauraţia comunistă se aşterne la CSM încet-încet, ca zăpada din aceste zile …
Nu ştim dacă miercuri de Bobotează la CSM va fi lipsă de cvorum, cum a fost luni în Parlamentul de la Chişinău, şi nici dacă membrii CSM s-au gândit la cele scrise mai sus.
Ceea ce ştim cu certitudine este că partenerii noştri euroatlantici nu vor privi cu ochi buni o reîntoarcere în timp, în anii ’80 tocmai la vârful Consiliului care are rolul de asigura independenţa Justiţiei.
E timpul ca Preşedintele României să intervină ca mediator între instituţiile şi puterile Statului.
Asociaţia 21 Decembrie 1989
Preşedinţe
Teodor Mărieş”
Contactat joi de Epoch Times, la o zi după numirea lui Mircea Aron la conducerea CSM, Teodor Mărieş, aflat la Înalta Curte unde se judecă primele contestaţii ale revoluţionarilor şi urmaşilor victimelor Revoluţiei faţă de închiderea dosarului crimelor din decembrie ’89, a declarat că face o cerere oficială pentru o discuţie faţă în faţă cu şeful CSM:
„Facem o cerere de audienţă pentru a fi faţă în faţă cu dl. Aron, să vedem ce gânduri are pentru anul în care urmează să conducă destinele CSM-ului. Cum ies de la Înalta Curte îi trimit o scrisoare, să vedem care îi sunt perspectivele şi care îi sunt propunerile pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar românesc.”
de Loredana Diacu Epoch Times
Cine a tras in noi, dupa ’22?