Un document care poate face legătura dintre politica NKVD şi unele ,,ieşiri,, ale lui Petre Roman de exemplu, care spunea dupa 1989 ca industria românească este bună de dat la fier vechi; fier care acum se regăseşte inclusiv în impozante palate.
Suntem totuşi ţara în care volumul schimburilor comerciale cu Occidentul aproape a crescut de la 28% în 1965, la 45% în 1974 şi în care între anii 1971-’75, România a înregistrat o rată anuală de creştere de 11,8%, cifră neegalată niciodată în plan european.
Suntem ţara în care s-au aplicat directivele NKVD pentru ţările din “lagărul socialist”.
Varianta de mai jos a fost descoperită în Polonia, însă documentul a fost emis în Bulgaria, Germania de Est, Cehoslovacia în diferite arhive, probabil existând câte o variantă pentru fiecare ţară ocupată de Armata Roşie
Referirile la modul cum trebuie să se interacţioneze cu băştinaşii, dar şi politică ce trebuia să li se aplice ne pot face să înţelegem mai bine de ce România traversează această perioadă de degringoladă politică şi socială.
,,1. Este interzisă primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactaţi de noi ca informatori.
2. Se va urmări ca între soldaţii noştri şi populaţia civilă să nu se producă legături de nici un fel.
12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul ca acestea să nu acorde acte doveditoare a proprietăţii asupra pământului; actele vor arăta doar calitatea de lot dat în folosinţă, dar niciodata pe aceea de proprietate a deţinătorului.
13. Politica faţă de mica gospodărie ţărănească urmează acest curs pentru a face gospodaria particulară nerentabilă.
19. În legătură cu activitatea băştinaşilor care sunt purtători ai unor funcţii de partid, de stat sau administrative trebuie create asemenea condiţii, ca aceştia să fie compromişi în faţa angajaţilor, astfel încât să devină imposibilă întoarcerea lor în anturajul iniţial.
20. Cadrelor militare autohtone li se pot încredinţa poziţii de răspundere în locuri unde deja sunt plasaţi oamenii serviciului special.
27. Luările de poziţie ale conducerilor băştinaşe pot avea coloratură naţională sau istorică, dar acestea nu pot duce la unitate naţională.
28. Trebuie acordată o mare atenţie ca nu cumva în oraşe să existe reţele de apă nelegate la reţeaua principală în cartierele în curs de reconstrucţie sau nou construite. Canalizările vechi neracordate şi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs.
34. Trebuie acordată o atenţie deosebită bisericilor. Activitatea cultural-educativă trebuie astfel dirijată ca să rezulte o antipatie generală împotriva acestora. E necesar să fie puse sub observaţie tipografiile bisericeşti, arhivele, conţinutul predicilor, cântecelor, al educaţiei religioase, dar şi cel al ceremoniilor de înmormantare.
35. Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee şi facultăţi trebuie să fie înlăturaţi profesorii de valoare care se bucură de popularitate
36. Trebuie să fie iniţiată organizarea unor acţiuni cu caracter artistic sau sportiv care să sărbătorească lupta băştinaşilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ruşii, îndeosebi nemţii) şi care să popularizeze lupta pentru socialism.
37. Pe plan local este interzisă apariţia unor opere despre acei băştinaşi care înainte de revoluţie şi în perioada celui de-al doilea război mondial au trăit la noi (în U.R.S.S, n.red. “Memoria”) sau au luptat alături de noi în timpul războiului.,,
Revista „Memoria” nr. 8
http://www.istoria.md
