„De ce să începem cu copii din primul an de căsnicie, ci să ne mai trăim puțin viața, că mai avem vreme și de copii.” Cu acest gând, dacă-l primiți și luați de bun, vă deschideți calea către păcat și către tot felul de necazuri care vor veni peste voi.
Voi, ca tineri începători ai vieții, sunteți poate ispitiți de ideea că tineri fiind, de ce să începem cu copii din primul an de căsnicie, ci să ne mai trăim puțin viața, că mai avem vreme și de copii. Cu acest gând, dacă-l primiți și luați de bun, vă deschideți calea către păcat și către tot felul de necazuri care vin matematic. Ca să n-o luați rău de la început, că nu aveți cum sfârși bine, e recomandabil să o luați bine de la început și să vă precizați poziția sufletească față de roadele binecuvântate de Biserică ale cununiei — copiii. Ei sunt roadele dragostei; evitarea nu e dragoste, ci crimă. Căutarea plăcerii numai, cu evitarea rostului firesc al instinctului, e viciu și păcat, și se pedepsește de Legea care vede toate ale omului.
(Arhimandrit Arsenie Boca, Tinerii, familia și copii născuți în lanțuri, Editura Credința strămoșească, 2005, p. 33)
