Adio libertăţii individuale, urmează spionajul în masă
Săptămâna trecută, premierul britanic David Cameron a declarat Parlamentului că doreşte să se “asigure că teroriştii nu dispun de un spaţiu sigur pentru a comunica”. Un expert britanic în criptare susţine că planul lui Cameron de a interzice criptarea datelor va “distruge Internetul”.
Criptarea se referă la procesul de amestecare a datelor într-o manieră încât acestea nu pot fi înţelese de nimeni fără o cheie corectă sau o parolă – nici de agenţiile de aplicare a legii care dispun de un mandat judecătoresc şi nici chiar de însuşi producătorul programului. Criptarea este folosită în unele dintre cele mai populare produse hi-tech din lume, inclusiv iPhone, WhatsApp sau Facebook.
Afirmaţiile lui David Cameron repetă, de fapt, poziţii exprimate de oficiali ai administraţiei americane care împing companiile de hitech să construiască „uşi prin spate” – backdoors – care să fie folosite de agenţiile oficiale pentru a lupta împotriva terorismului – cu toate că societatea civilă consideră iniţiativa drept o încălcare flagrantă a secretului corespondenţei, drept consfinţit în multe Constituţii.
Prima oară David Cameron a afirmat că va interzice comunicarea criptată în ianuarie, după atacurile controversate asupra Charlie Hebdo. Comentariile sale, lipsite de sens inclusiv din punct de vedere tehnic, au stârnit furtuni de condamnări din partea activiştilor care susţin dreptul la secretul corespondenţei şi a specialiştilor în securitate cibernetică.
Bruce Schneier, un respectat criptograf şi expert în securitate, contactat de Business Insider, avertizează că interdicţia propusă de David Cameron asupra criptării ar putea duce la “distrugerea Internetului”.
„Reacţia mea imediată a fost de şoc, urmată de confuzie şi disperare. Când am aflat pentru prima oară despre remarcile lui Cameron, am fost convins că nu are nicio idee despre ce vorbeşte. Măsura este atât de nechibzuită încât mi-e greu să cred că a propus-o cu adevărat. Cu toate acestea, deşi Cameron poate că nu înţelege implicaţiile, cu siguranţă el are consilieri care le pot înţelege”.
Idei venite din SUA
Conform Bloomberg, în urma atacurilor sângeroase din Paris, oficialii americani şi-au reînnoit luni apelurile în privinţa impunerii unor limite asupra tehnologiei care împiedică guvernele să spioneze conversaţiile telefonice, mesajele text sau email-urile.
Senatoarea Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei pentru Servicii Secrete a Senatului SUA, a cerut companiilor din Silicon Valley să ajute agenţiile de aplicare a legii şi agenţiile de informaţii să acceseze comunicaţiile care au fost criptate, dacă teroriştii folosesc aceste instrumente pentru a plănui atacuri.
“Am cerut ajutorul. Şi nu am primit niciun ajutor”, a declarat luni Feinstein într-un interviu la MSNBC. “Dacă scoţi un produs care permite monştrilor să comunice în această manieră pentru a decapita copii, pentru a ataca nevinovaţi – fie că se întâmplă la un joc de fotbal pe un stadion, într-un restaurant mic din Paris, sau prin doborârea unui avion cu pasageri – atunci aceasta este o problemă mare”.
Investigatorii din Franţa încă analizează modul în care trei echipe coordonate de bărbaţi înarmaţi şi sinucigaşi cu bombe au reuşit să pună la cale o astfel de vărsare de sânge într-unul dintre oraşele europene cu cea mai puternică prezenţă poliţienească. Până acum, au fost identificaţi 5 dintre cei 7 atacatori care au murit – 4 dintre ei fiind cetăţeni francezi şi unul suspectat a fi un sirian care a pătruns în Europa sub deghizarea unui solicitant de azil.
Procurorul general al SUA Loretta Lynch a declarat că, pentru a comunica, teroriştii folosesc criptarea pe toate tipurile de aplicaţii, inclusiv pe sistemele de jocuri. Săptămâna trecută, vicepremierul belgian a declarat că “cea mai complexă comunicare între aceşti terorişti se derulează prin PlayStation 4”.
Cei care folosesc popularul sistem de jocuri de la Sony pot comunica prin mesaje directe sau vocale. Un articol publicat de Buzzfeed a susţinut că jucătorii, care se pot afla oriunde în lume, au descoperit modalităţi şi mai elaborate de a comunica, inclusiv utilizarea “armelor în timpul unui joc pentru a trimite gloanţe cu vopsea pe un perete, comunicându-şi reciproc propoziţii întregi”.
de Andrei Popescu Epoch-Times